America, la raport în faţa Europei

Afacerea NSA, adică spionarea comunicaţiilor a milioane de europeni, inclusiv a zeci de lideri din Europa, a ajuns să fie discutată în Comisia pentru Informaţii din senatul american. Preşedinta acestei comisii, Dianne Feinstein, a indicat că se opune „cu înverşunare” spionării liderilor aliaţi Statelor Unite. Tot ea a promis că va lansa o reexaminare majoră a operaţiunilor americane de spionaj.

Senatoarea, democrată, a mai spus însă ceva: că din elementele de care dispune Congresul, reiese că liderul de la Casa Albă nu a fost informat că telefonul mobil al cancelarului german Angela Merkel era interceptat.

Reacţia lui Obama

Obama a îndemnat agenţiile de informaţii să nu-şi confunde capacităţile de supraveghere cu acţiunile. El a afirmat: „dăm instrucţiuni, dar, în ultimii ani, am observat o dezvoltare şi extindere a capacităţilor lor". Obama a refuzat să vorbească însă despre spionarea comunicaţiilor Angelei Merkel, invocând motive de siguranţă naţională. Oricum, această problemă va fi anchetată de Congres, la fel ca şi restul programelor derulate de agenţiile americane.

Eurodeputaţi la Washington

O delegație a Parlamentului European se află deja la Washington și cere răspunsuri faţă de spionarea cetăţenilor europeni. Tot pentru explicaţii va veni zilele următoare şi o delegație germană, formată din reprezentanți ai cancelariei și șefii serviciilor secrete. Nemţii vor cere ca, la întrebările formulate de Berlin, autorităţile americane să răspundă complet și fără ocolișuri. „Wall Street Journal” relata luni că președintele Obama ar fi aflat abia în vară de spionarea a 35 de șefi de state și guverne și că ar fi ordonat oprirea acestui program. Casa Albă nu a vrut să comenteze aceste informații. Iar ieri, serviciul de presă al preşedinţiei a indicat că operaţiunile de informaţii trebuie "înainte de toate" să aibă ca scop securitatea americanilor. Aşadar un pas înapoi.

Interesul real al Germaniei - „Five Eyes”

Europenii ar fi putut reacţiona concret faţă de aceste dezvăluiri cghiar la summitul de săptămâna trecută. Pe agendă se afla directiva privind o mai bună protecţie a datelor personale, ce ar fi penalizat giganţi ai internetului precum Google sau Facebook - de pe serverele cărora NSA extrage direct informaţiile. Or, exact Germania a pus frâne în privinţa adoptării acestei legi, în contratimp cu ce doreau Franţa, Italia ori Polonia. Este ceea ce relatează „Der Spiegel”, care comentează şi că întregul „spectacol al indignării” dat de Merkel ar fi mai degrabă pentru a face parte, alături de Marea Britanie, din aşa-numita structură „Five Eyes”, construită de Statele Unite cu cei mai apropiaţi aliaţi pentru a împărtăşi informaţii.

Pe de altă parte, preşedintele francez a adus în discuţie pentru prima dată la nivel european iodeea de a institui un cod european de conduită pentru agenţiile de informaţii.