Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Grigore Timiş, deputat de etnie română în Rada Supremă: “Va continua tendinţa de aplicare a limbii române”

timis.jpg

Grigore Timiş

Etnicii români din Ucraina au un reprezentant în noul Parlament de la Kiev. E vorba de Grigore Timiş, şeful interimar al administraţiei raionale Hliboca din regiunea Cernăuţi. Deputatul nu se consideră totuşi “unicul” etnic român al administraţiei, de vreme ce şi preşedintele Petro Poroşenko, pe ale cărui liste de partid a candidat, vorbeşte limba română. Grigore Timiş promite să facă tot ce îi va sta în puteri pentru ca drepturile minorităţii române din Ucraina să fie respectate. El mai spune, la RFI, că va continua tendinţa de aplicare a limbii române în treburile oficiale ale zonelor unde românii sunt majoritari.El mai declară însă la RFI că nu e de aşteptat ca ucrainenii să treacă foarte repede peste nişte accese naţionaliste.

Sunteţi singurul etnic român care a obţinut un loc în noul Parlament ucrainean. V-aş întreba pentru început care e prima acţiune legislativă pe care aţi întreprinde-o pentru românii din Ucraina?

Să zic că sunt unicul etnic român nu pot spune, pentru că şi preşedintele ţării, domnul Poroşenko, este vorbitor de limbă română. Dar în Parlament pentru români am să fac mult pentru că mi-au încredinţat voturile. Au votat pentru mine practic toţi cei legaţi de circumscripţia 203 unde locuiesc etnicii români. Le sunt foarte recunoscător pentru încrederea pe care mi-au acordat-o şi am să fac tot posibilul ca interesele etnicilor români din Bucovina, din regiunea Cernăuţi şi în general a românilor din Ucraina să fie respectate. Am să joc la maximum pentru toţi românii care au nevoie de ajutor. Locuim la graniţă cu comunitatea europeană şi prin intermediul familiilor româneşti care au legături de prietenie, frăţeşti cu românii din patria mamă cred că vom face maximalul pentru a aduce România la noi.

 

Cum intenţionaţi să colaboraţi cu autorităţile române, odată ajuns în Parlamentul ucrainean?

Neapărat am să fac o vizită în România. Am mulţi colegi în judeţele Suceava, Botoşani de la care primesc şi acum felicitări şi mă susţin. Contacte bune avem şi cu doamna consul general (al României la Cernăuţi, n.r.), Eleonora Moldovan, o femeie cu inimă mare şi o adevărată patriotă care nu rămâne indifentă la problemele românilor din regiune. Am să fac numaidecât o vizită şi la Bucureşti să mă întâlnesc cu oamenii care alcătuiesc elita politică a României. Voi face tot posibilul ca împreună să punem umăr la umăr să ajutăm românii din Ucraina.  

În urmă cu doar doi ani, erau probleme şi dacă cineva din ţară încerca să treacă în Ucraina cu cărţi în limba română. Credeţi că au reuşit ucrainenii să treacă peste aceste accese naţionaliste?

Nu. Vă spun nu. Bucovina în general şi românii din Ucraina nu au probleme, nu sunt dificultăţi în ceea ce priveşte ajutorul cu cărţi, ajutorul cu alte bunuri materiale. Sunt nişte obstacole tehnice care trebuie remediate prin schimbarea legii pentru a face posibil pentru ONG-urile care doresc să aducă peste graniţă cărţi. Ideea este să fie mai comod pentru aceste organizaţii să aducă nu doar cărţi, dar şi alte bunuri materiale de care are nevoie minoritatea noastră.


Câţi români şi câţi moldoveni sunt în prezent în Ucraina, pentru că a fost mereu această controversă legată de faptul că etnicii români erau cumva forţaţi să se declare moldoveni. S-ar putea organiza un nou recensământ odată cu schimbarea legislaturii ucrainene?

Cred că etnicii români sunt mulţi, foarte mulţi. Nu aş vrea să spun o cifră, de frică să nu greşesc. Şi nu ltiu exact câţi moldoveni sunt, dar inima lor e română şi vorbesc limba română. Cifra e mare aşadar pentru că satele româneşti au o dinamică bună în ce priveşte creşterea populaţiei şi când se va face un nou recensământ va arăta clar că românii sunt mult mai mulţi decât la ultimul recensământ, cel care a fost în 2001.

 

Că tot vorbim de drepturile minorităţilor, ştim că  după protestele occidentale şi după demiterea fostului preşedinte Ianukovici au existat probleme cu legea privind limbile regionale. În ce stadiu se află acum legea? Va fi aplicată vreodată, având în vedere că e legată şi de limba rusă, nu doar de limba română?

Vă spun sincer, legea a trecut atunci mai mult pentru interesele ruşilor, dar au fost acceptate şi interesele românilor. S-a primit şi la noi în Ţinutul Herţa, unde etnicii români sunt majoritari legea despre folosirea limbii române. Multe sate româneşti au primit de asemenea hotărârea de a folosi limba română în activitatea lor la nivel de comună, de comunitate, de sat şi mă gândesc că această tendinţă va continua odată cu demersurile noului guvern de apropiere de Europa, de a atrage cât mai mult comunitatea europeană să înţeleagă problemele Ucrainei.

 

 

Interviu Grigore Timis