Votul prin corespondenţă: promis, dezbătut şi uitat de 11 ani

Şefii de stat, premierii ori miniştrii de Externe români au primit de-a lungul anilor nenumărate plângeri din partea comunităţilor de români din străinătate care nu puteau vota. De tot atâtea ori politicienii au promis introducerea votului prin corespondenţă. Acesta pare a fi de fapt singura soluţie în condiţiile în care secţiile de votare nu sunt suficiente pentru cei care doresc să-şi exercite acest drept. Recent, Institutul pentru Politici Publice a propus din nou modificarea legislaţiei electorale, astfel încât să fie permis votul prin corespondenţă.

Ce ar presupune exact acest sistem de vot?

Ar fi câţiva paşi simpli: primul - cetăţeanul informează ambasada sau consulatul că vrea să voteze prin corespondenţă.  Ambasada îi trimite un set de documente şi buletine de vot cu câteva zile înainte de scrutin. Ulterior, persoana respectivă votează şi retrimite plicul ambasadei. Un sistem care ar trebui în mod normal să funcţioneze în paralel cu votul electronic, explică experţii.

Există vreun proiect legislativ în acest moment? Iată ce răspunde la RFI Adrian Moraru, director de programe la Institutul de Politici Publice.  

„A existat un proiect în mandatul anterior, el a fost conceoput la Ministerul Afacerilor Externe. Era din păcate un proiect foarte prost, fără cap şi fără coadă, făcut sub comanda domnului Baconschi, pe care noi l-am criticat foarte dur. În momentul de faţă, nu există niciun proiect. Noi cerem de trei rânduri de alegeri încoace crearea unei proceduri de vot prin corespondenţă sau complementară, la pachet cu votul prin internet sau ambele proceduri introduse în paralel. Nu am avut de-a  lungul timpului niciun fel de reacţie nici din partea partidelor, nici din partea autorităţilor care sunt rsponsabile cumva de acest vot, fie că e vorba de Autoritatea Electorală Permanentă, fie că e vorba de Ministerul de Externe”.

În toamna lui 2006, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihai Răzvan Ungureanu, declara, la New York, că autorităţile de la Bucureşti vor promova şi adopta Legii votului prin corespondenţă. El preciza că Legea votului prin corespondenţă trebuie adoptată pentru a se elimina "cea mai importantă piedică din calea votului, deplasarea la centrele de vot" pe distanţe foarte mari în unele regiuni. Ce s-a întâmplat de atunci? Mai nimic, deşi alternanţă la putere a existat.  Toate partidele care au fost ori sunt la putere susţin că sprijină ideea.

Klaus Iohannis, de pildă, susţine că PNL a propus introducerea votului prin corespondenţă şi că PSD s-a opus pentru că s-a temut.

„Vă amintiţi, noi am prevăzut aşa ceva (că nu toţi românii din străinătate vor putea vota, n.r.) şi am venit cu o iniţiativă legislativă pentru votul prin corespondenţă. Dar se pare că PDS-ul s-a temut. Vă daţi seama că dacă toţi românii ar fi votat i-am fi rupt din primul tur”.  

Ioan Oltean, de la PDL, spune la RFI că guvernul Boc nu a reuşit să treacă legea pentru că s-a opus UDMR.

„N-am reuşit deşi a fost obiectivul guvernului Boc pentru că nu am avut majoritate. UDMR n-a susţinut la vremea respectivă votul prin corespondenţă, opoziţia vremii a respins cu vehemenţă această măsură şi iniţiativa noastră legislativă şi am rămas în imposibilitatea practică de a dezvolta acest proiect”.

PSD ar sprijini şi el ideea, susţine europarlamentarul PSD Cătălin Ivan. Şi nu e vorba în cazul acestuin proiect doar de voinţă politică, spune social-democratul.

„Poziţia PSD-ului este şi a fost dintotdeauna că trebuie să asigurăm posibilitatea tuturo românilor de a vota, inclusiv a celor ce trăiesc în comunităţi în afara ţării. Dar nu putem să facem lucrul ăsta oricum. E foarte importantă şi siguranţa votului. Este foarte important să ne asigurăm că votul lor nu este furat sau fraudat sau că pleacă cumva de la ei şi pe parcurs se transformă în alt vot. Vom găsi o variantă până la urmă. Nu este vorba doar de voinţă politică, pentru că noi toţi, politicienii, putem cădea de acord asupra unui proiect. Dar sunt alte instituţii ale statului care trebuie să reglementeze din punct de vedere tehnic tot procesul. Bănuiesc, fără a fi un specialist, că e vorba de STS, SIE, alte instituţii, Biroul Electoral Central. Tehnic, nu ne putem pronunţa doar noi, politicienii”.

Cât de expus fraudării este acest sistem de vot?

Adrian Moraru explică la RFI că, la fel ca şi alte state europene, România poate găsi modalităţi pentru a permite exercitarea acestui drept de vot  fără probleme.

„Aceste sisteme de vot sunt folosite şi în alte ţări. În momentul de faţă, sistemele de corespondenţă, atât cele de stat, cât şi cele private, alternative sunt foarte de încredere. Nimeni nu îşi pune această problemă, a siguranţei acelor documente. Singurii care îşi fac aceste probleme, precum cu drobul de sare, sunt politicienii care de fapt nu îşi doresc să introducă acest sistem. Dacă doresc să înveţe despre securizare sau să le dispară aceste angoase, să vorbească cu colegii lor politicieni din Marea Britanie, din Germania şamd.

Rep: Chiar niciun partid nu are interesul să introducă acest vot prin corespondenţă?

Nu, nu are niciun partid acest interes. Noi credem că până la urmă toţi sunt vinovaţi, deşi, punctual, la aceste, problema nu a fost reprezentată de proceduri, ci de numărul de secţii de votare, foarte mic, creat prin Ordinul numărul 1839 semnat de domnul Corlăţean, ca să punem exact degetul pe rană.”

În cele din urmă, imediat ce va trece şi cel de-al doilea tur al alegerilor, proiectul va fi uitat din nou, mai crede Adrian Moraru. Asta, chiar dacă numărul românilor din străinătate care vor să voteze creşte de la an la an.