Juncker și Comisia sa supraviețuiesc moțiunii de cenzură

La nici o lună de când şi-a intrat în atribuţii ca preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-a confruntat cu prima moţiune de cenzură, joi, în plenara Parlamentului de la Strasbourg. Votul a fost cerut de partidele eurosceptice şi de extremă dreapta. Adică UK Independence Party, Frontul Naţional din Franţa şi AfD - Alternativa pentru Germania.

Moţiunea a fost însă respinsă fără drept de apel, cu 461 de voturi la 101. Dincolo de ei, 88 de aleși europeni s-au abținut. Exerciţiul nu face decât să sublinieze diviziunile din cadrul Parlamentului European, iar asta la atât de scurt timp după debutul mandatului.

Euroscepticii au stat de altfel cu bannere pe birouri pe care se putea citi „Fără paradisuri fiscale”, ceea ce a stârnit nemulţumirea celorlalţi eurodeputaţi, care au cerut îndepărtarea bannerelor.

Deputaţii din formaţiunea britanică UKIP şi din cea franceză Frontul Naţional au fost printre cei 76 de europarlamentari care consideră că furtuna stârnită în jurul rolului lui Juncker în așa-numitul scandal Luxleaks îl transformă pe acesta într-un politician nepotrivit pentru funcţia de preşedinte al Executivului european. Sprijinul pentru această moțiune a crescut semnificativ în decurs de doar o săptămână.

Rolul lui Juncker a fost pus în discuție după ce o asociație de mai multe instituții media a dezvăluit că Luxemburgul a încheiat acorduri secrete cu sute de companii pentru a evita taxele pe plan european. Practic, multinaționalele utilizau companii bazate în Luxemburg pentru a-și ascunde profiturile.

Centrul financiar din Luxemburg este cartier general pentru 340 de multinaționale, dar și pentru fonduri de investiții cu active de aproape 3.000 de miliarde de euro. Ideea este că aceste companii plăteau taxe de 0.25% în Luxemburg și niciun ban în țările în care făceau de fapt profiturile. Iar Juncker a fost premier în Luxemburg între 1995 și 2013 și ministru de Finanțe din 1989 până în 2009. Totuși, Juncker insistă că nu el este artizanul acestui „model luxemburghez”.

Răspunzând criticilor săi cu câteva zile în urmă, luni, într-o dezbatere în Legislativul european, Jean-Claude Juncker și-a pledat nevinovăția și a explicat că 22 de state membre dispun de dispozitive similare. De asemenea, șeful Comisiei a amintit că se angajează în favoarea unei armonizări și a unei trasparențe mai mari a reglementărilor fiscale aplicate de statele europene, relatează Reuters.

Revenind la vot, era destul de clar că moțiunea nu va trece, de vreme ce cele mai mari familii politice europene – socialiștii și popularii – au rămas unite în spatele lui Juncker pentru a-l susține. Totuși, având în vedere că pentru o moțiune e nevoie de 10% dintre eurodeputați și în acest caz au fost 76 dintr-un total de 751, rezultă că inițiativa trebuia să ajungă la vot.

Respingerea sa a fost salutată imediat de susținătorii lui Jean-Claude Juncker.