Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Putin : Occidentul a căutat dintotdeauna să frâneze Rusia

Vladimir Putin şi-a rostit astăzi tradiţionalul discurs privind starea Federatiei Ruse. Un discurs al liderului de la Kremlin cu accente naţionaliste, au remarcat observatorii.

Putin a profitat de ocazie pentru a-si apăra politica ucraineană şi i-a acuzat pe « dusmanii » Rusiei că nu caută decât s-o ducă la pierzanie şi să-i distrugă economia.

Revoluţia din Ucraina şi gonirea de la putere în februarie a fostului preşedinte Viktor Ianucovici a fost « o lovitură de stat » a estimat Vladimir Putin. Anexarea, o lună mai târziu, a Crimeeii - care făcea parte din Ucraina doar din anii '50 încoace - era inevitabilă după schimbarea datelor problemei la Kiev. « Pentru Rusia, Crimeea are sens civilizational si sacru, este cum e Muntele Templului din Ierusalim pentru evrei sau musulmani » a spus liderul Kremlinului.

Discursul de mai bine de o oră, extrem de virulent, ofensiv şi naţionalist, întrerupt de mai multe ori de ropotele de aplauze ale parlamentarilor prezenti reuniti în Congres, a continuat crescendo cu atacuri multiple la adresa Occidentalilor, acuzaţi că vor să « frâneze » Rusia.

 « Dusmanii de ieri ai Rusiei vor să ne transforme ţara într-un soi de nouă Iugoslavie. Ne vor pierzania, prăbusirea si dezmembrarea cu toate consecinţele tragice pe care aceste lucruri le-ar putea avea. Acest lucru nu s-a produs însă, nu l-am permis » a spus Putin de la tribuna Adunării federale.

Totodată însă liderul rus s-a declarat deschis spre lume. "Nu vom urma niciodată calea izolării, a xenofobiei si a suspiciunii » a promis el. « Rusia nu vrea să-şi rupă relaţiile nici cu Europa nici cu America » a repetat Putin, un preşedinte confruntat totuşi cu occidentalii în cea mai gravă criză de la terminare arăzboiului rece încoace.

John Kerry, secretarul de stat american, a declarat că « SUA nu caută confruntarea cu Rusia în criza ucraineană. Nu vrem ca Rusia să se izoleze singură prin actiunile pe care le întreprinde » a mai spus seful diplomatiei americane în cadrul unei conferinte OSCE în Elveţia. De partea sa, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a estimat că « Rusia este o problemă strategică penyru UE » în contextul crizei din Ucraina. Liderul de la Bruxelles a mai promis însă că va face totul pentru ca « Rusia să redevină un partener strategic ».

Intr-un context economic dificil, accentuat de sanctiunile occidentale si de scăderea pretului la petrol, Vladimir Putin a vrut să arate totusi că are răspunsuri la aceste chestiuni.Vladimir Putin a evocat o « amnistie totală » privind repatrierea de capitaluri şi o îngheţare a fiscalităţii în următorii 4 ani.

Trebuie spus că din cauza crizei ucrainene si a sanctiunilor occidentale, fuga de capital din Rusia în acest an este estimată la peste 120 de miliarde de dolari. Băncile rusesti, lipsite de orice finanţare externă şi deci în mare dificultate, vor beneficia de sprijin din partea unui fond suveran al Rusiei.

Stabilitatea economiei ruse - deci a monedei nationale, rubla - este crucială pentru Vladimir Putin. Popularitatea acestuia este în mare parte legată de amintirile haosului economic din anii 90 şi a comparaţiei cu anii de după ce a venit la putere, epocă în care economia s-a stabilizat. Ori situatia economiei ruse şi a monedei naţionale se degradează pe zi ce trece. Rubla a pierdut peste o treime din valoarea sa de la începutul anului iar scăderea pretului la hidrocarburi a afectat rău finantele publice. Starea economiei rămâne aşadar principala ameninţare pentru liderul de la Kremlin, estimează mai toţi analiştii.