Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Zona euro se afla in plina cearta

Tensiunile provocate de Atena cu Madrid si Lisabona sint acum mediate de Comisia Europeana. Stuatia este descrisa neoficial ca fiind "grava" si ea expune divergentele profunde din zona euro. Alte divergente, poate si mai importante, se confirma intre seful zonei euro si cel al Comisiei Europene. Grecia este numitorul comun al acestor probleme.

Comentariile facute de Prim Ministrul grec Alexis Tsipras presei conform carora Spania si Portugalia tin Grecia drept "tap ispasitor" au aprins scânteia.

Portugalia s-a plâns Comisiei Europene aratîndu-se "perplexa" in fata acestor acuzatii.  

Comisia este acum deci un moderator al disputei si incearca sa se plaseze pe o pozitie neutra. Luni 2 martie, puratorii de cuvânt ai institutiei au incercat sa nu puna paie pe foc si sa nu comenteze comentariile Atenei sau ale Lisabonei.

Dar raul este facut, intrucât in ochii Eurogrupului, forumul ministrilor de finanate ai tarilor zonei euro, Comisia nu este neutra.

Situatia este descrisa de unii oficiali UE ca fiind "grava" si ca avînd potentiale implicatii nefaste pentru clubul euro.

Despre ce este vorba?

Se confirma acum ceea ce se zvonea saptamânile trecute când mai multe reuniuni ale tarilor zonei euro au dus la o extensie de patru luni a finantarii Greciei: Spania si Portugalia au jucat împotriva Atenei.

Cele doua au propriile lor probleme economice si sociale. Astfel, ele se confrunta acum cu miscari anti-austeritate de tipul Syrizei. Lesne de inteles, prin urmare, ca in momentele in care la Bruxelles, Syriza incerca sa negocieze un plan lejer , Spania si Portugalia s-au temut de reusita acesteia.

Ele s-au temut cu atat mai mult cu cât Grecia a avut partial sustinerea Comisiei Europene in incercarea sa de a nu mai respecta intrutotul cerintele creditorilor.

Ecourile tensionate ale acestor reuniuni au fost amintite pentru presa de oficiali ai Comisiei Europene, prezenti la dezbatere.

Juncker, Dijsselbloem si animozitatea personala

In paralel cu tensiunile provocate acum de Alexis Tsipras, Financial Times a publicat duminica 1 martie un interviu al presedintelui zonei euro si ministru de finante olandez, Jeroen Dijsselbloem.

Acesta revine asupra negocierilor cu Grecia si-si aminteste fara umor bratul de fier angajat cu Syriza. El confirma si faptul ca nu doar Germania sau Olanda au avut o pozite dura fata de Grecia, ci si "ceilalti baieti, care ziceau: noi sintem si mai saraci decât voi si totusi ne-am imprumutat pentru voi. La noi nu va gânditi?"

La jumatatea lunii februarie, Grecia a parasit furioasa masa negocierilor la Bruxelles. Situatia a fost repede elucidata: Grecia negociase inainte de reuniune cu Comisia Europeana -unul dintre creditori -  care o incurajase pe alocuri in tentativa sa de a se sustrage austeritatii.

Textul discutat inainte de acea reuniune de ministrul grec de finante Yannis Varoufakis  impreuna cu comisarul european al economiei, Pierre Moscovici, era mai suplu si mai putin dur privind reformele.

El nu avea bineînteles nicio valoare intrucât doar Eurogrupul ia astfel de decizii, dar a creat o situatie de blocaj, Varoufakis refuzînd sa semneze oricare alt text.

Dijsselbloem nu se sfieste sa atraga aici atentia asupra rolului jucat de presedintele Comisiei Europene si al sau rival, Jean-Claude Juncker, desi o face voalat.

El pretinde a nu sti cu cine negociase Varoufakis: "Nu stiu cu ce cabinet a facut un proiect de document, poate cu Moscovici sau cu Juncker sau cu cei de la Directia economica. ..Eu n-am fost implicat in asta, ceea ce n-a fost prea inteligent"

Dijsselbloem il atinge aici pe Juncker subtil ca o pisica, intrucât sa fi fost implicat  Moscovici  sau chiar si Directia Ecfin, acest lucru nu s-ar fi facut fara stirea lui Jean -Claude Juncker.

Cei doi nu se iubesc. Juncker l-a promovat pe Dijsselbloem in actuala pozitie la plecarea sa de la Eurogrup acum doi ani si jumatate, gest regretat amarnic nici zece zile mai târziu.

 A fost mai intâi incidentul salvarii financiare a Ciprului, rau gestionata de Djsselbloem. Au urmat comentariile acestuia la adresa sa.

Pe scurt, Dijsselbloem a spus ca la reuniuni, pâna la plecarea lui Juncker, domnea o atmosfera de cafenea unde se bea si se fuma toata noaptea, Juncker fiind el insusi mare bautor si fumator. Intrebat de presa daca Juncker conducea reuniunile fiind beat, Dijsselbloem a admis totusi ca "nimeni n-a fost vreodata incapacitat de aceasta situatie"

Asa stînd lucrurile, Dijsselbloem a reusit in 24 februarie sa smulga un compromis de austeritate Greciei pentru cele 172 de miliarde de euro care ii vor fi acordate pâna in 30 iunie. El spune c-a facut-o singur, ca si-a pastrat o linie dura "fiindca asta e menirea mea", dar nu se sfieste sa arate ca altii - din zona euro si unii creditori -  i-au pus bete in roate.