Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Occidentul presează Turcia să recunoască genocidul armean

erdogan.jpg

Președintele turc, Recep Tayip Erdogan

Deși au trecut 100 de ani, genocidul armean stârnește la fel de multe controverse în prezent. Papa Francisc a explicat duminica aceasta că masacrul comis în estul Turciei la începutul Primului Război Mondial reprezintă primul genocid din secolul al XX-lea. Președintele Recep Tayip Erdogan a calificat declarațiile Suveranului Pontif drept “aiureli”. Parlamentul European se pregătește să voteze astăzi o rezoluție pentru comemorarea masacrului armenilor, text în care ar urma să fie introdus termenul atât de contestat de Ankara: genocid.

Disputa istorică privind genocidul armean produce efecte cât se poate de reale în prezent. Pe 24 aprilie se vor împlini 100 de ani de la masacrul din estul Turciei. Iar până în prezent, mai multe state europene au recunoscut tragedia de acum un secol drept genocid al armenilor. Italia și Statele Unite au recunoscut masacrul armenilor fără a folosi totuși termenul “genocid”. România nu a recunoscut genocidul.

Miercuri, europarlamentarii se pregăteau să voteze o rezoluție de comemorare, în care să fie folosit termenul “genocid”. Rezoluția are sprijinul tuturor partidelor europene mari, scrie Radio Europa Liberă.

“Parlamentul European se alătură comemorării centenarului genocidului Armean, în spiritul solidarității europene și a justiției”, e paragraful cel mai sensibil din rezoluție. În egală măsură însă, rezoluția cere Turciei să-și deschidă arhivele și să se împace cu trecutul și să recunoască din acest motiv genocidul, ceea ce ar deschide calea către o reconciliere reală cu armenii.

Votul europenilor, deși fără efect constrângător, va ridica în mod cert tensiunea politicienilor de la Ankara. Președintele Recep Tayip Erdogan a reacționat deja furios: “indiferent ce vor vota europenii pe tema pretențiilor armenilor, o să ne intre pe-o ureche și o să ne iasă pe cealaltă”, a spus președintele turc.

“Nici nu se pune problema să lăsăm să planeze asupra Turciei o umbră numită genocid”, spune liderul de la Ankara. În urmă cu două zile, disputa istorică a căpătat noi valențe după ce Papa Francisc a abordat această problemă atât de spinoasă: anumit evenimentele din 2015 drept “primul genocid al sexolul al XX-lea” și a menționat apoi genocidele comise de naziști și de Stalin.

"Ascunderea sau negarea răului este ca o plagă care continuă să sângereze şi pe care n-o tratezi", a declarat Suveranul Pontif în deschiderea slujbei de duminică la care au participat atât președintele armean, cât și liderul bisericii Apostolice armene, Karekin al II-lea. Papa a mai afirmat că genocidul nu trebuie uitat.

Președintele turc Recep Erdogan s-a arătat "consternat" de declaraţiile Papei Francisc şi i-a cerut să nu mai repete această "eroare". "Dacă politicieniii şi feţele bisericeşti vor face munca istoricilor, atunci nu vom ajunge la adevăruri, ci la aiureli", a afirmat ieri liderul turc.

Potop de critici din partea Turciei

În semn de protest, Turcia a decis să-și recheme ambasadorul de la Vatican. De asemenea, Turcia a transmis ambasadorului Vaticanului că este "profund dezolată şi dezamăgită" de faptul că Papa Francisc a catalogat drept genocid masacrul armenilor din 1915. La rândul său, premierul turc Ahmed Davutoglu a declarat că afirmaţiile Papei Francisc sunt "părtinitoare" şi "neadecvate". Surprinzătoare a fost poziția Statelor Unite. Washingtonul și-a îndemnat aliatul turc să recunoască masacrul în mod onest și pe deplin. Americanii au evitat însă cuvântul “genocid” în această poziție publică.  

De ce atâtea patimi însă? Armenia, precum și unii istorici susțini că 1,5 milioane de armeni au fost uciși de forțele otomane într-o campanie gândită să extermine etnicii armeni din Anatolia. Ankara are o viziune radical diferită și insistă că sute de mii de oameni, deci nu 1,5 milioane,  ci sute de mii, atât armeni, cât și turci și-au pierdut viețile în timp ce forțele otomane se luptau cu cele ale Rusiei pentru controlul asupra Anatoliei.

Anul trecut, în ce toată lumea credea că va fi începutul unui dezgheț diplomatic, Recep Erdogan a calificat evenimentele din 1915 drept inumane și a oferit condoleanțe familiilor celor care au murit atunci. Scuzele oficiale au fost respinse de administrația de la Erevan pentru că nu conțineau termenul “genocid”.

Există și probleme de natură legală. Astfel, dacă în Turcia folosirea termenului genocid în chestiunea armeană reprezintă faptă penală, în alte state europene este pedepsită negarea genocidului armean.

Acum,  în paralel cu criticarea Europei pentru recunoașterea genocidului,  Recep Erdogan a propus din nou Armeniei înfiinţarea unei comisii mixte de istorici pentru studierea arhivelor celor două ţări pe această temă. Însă un nou motiv de nemulțumire pentru armeni este că Turcia și-a devansat comemorarea bătăliei de la Gallipoli (o victorie majoră a a forțelor otomane contra trupelor aliate, în Primul Război mondial, marcată de obicei pe 25 aprilie), pentru a coincide cu centenarul genocidului armean comemorat la Erevan. Cei doi președinți, turc și armean, s-au invitat și apoi refuzat reciproc pentru cele două comemorări concurente. Controversa pare una fără sfârșit.