România va lua o decizie privind cotele de imigranți după ce Comisia va trimite planul detaliat

România va trebui să preia, după cum arată algoritmul stabilit de Comisia Europeană, circa 650 de migranți. E mult, e puțin? Până acum România a preluat, e adevărat, destul de puțini migranți, comparativ cu alte state, care au experiență la acest capitol. asta nu înseamnă că va fi o politică pe termen lung, spune, pentru RFI, Leonard Orban, consilier prezidențial pentru probleme europene.

România va avea nevoie de migranți pe termen lung, dar trebuie să-i și poată integra, mai explică Leonard Orban.

“Am avut posibilitatea, când am fost comisar european, să vizitez diverse regiuni din statele membre și am văzut cât de complicat e să integrezi migranții, pe diferite zone: în ceea ce privește sistemele de educație, în ce privește sistemele sociale, în ce privește problema învățării limbii țării-gazdă de către migranți. Deci sunt foarte multe provocări pe care le au statele membre care au migranți și ele trebuie să fie capabile să le gestioneze. Vedeți și ce dezbateri sunt în multe state membre legate de integrarea sau de succesul ori eșecul integrării migranților. Deci, uitându-ne la situația României, putem constata că pe termen lung România va avea nevoie de migranți, dar trebuie să și fie capabilă să-i integreze social.”

România va face o analiză detaliată în momentul în care Comisia va face propunerile detaliate, când vor apărea propunerile legislative. Abia după aceea România va decide dacă va putea accepta propunerile și în ce condiții, precizează consilierul prezidențial Leonard Orban.

România nu a refuzat categoric ideea de cote de imigranți, a avut o poziție nuanțată, mai exact a pledat pentru preluarea imigranților pe o bază voluntară și în al doilea rând a explicat că importantă este și decizia fiecărui migrant, în ce țară preferă să se instaleze.

“Până la urmă, dincolo de enunțarea unor anumite intenții, va urma ca aceste chestiuni să se regăsească în prevederi foarte concrete, inclusiv legislative. De aceea, poți să spui, de principiu, “sunt de acord” sau “nu sunt de acord”, dar trebuie să vedem până la urmă propunerea legislativă sau propunerile legislative. Nu există un termen final, că până în iunie, să spunem “da” sau “nu”. Nu, nu există așa ceva. Până la urmă termenul final va fi momentul în care se va încheia dezbaterea și procesul de adoptare la nivel legislativ, a propunerilor făcute de Comisia Europeană.”

Pachetul propus de Comisie se referă și la înființarea unui corp comun de grăniceri, cu alte cuvinte la  împărțirea responsabilității pentru paza tuturor frontierelor externe. Ideea ar ajuta, chiar și indirect, România să finalizeze procesul de aderare la Spațiul Schengen? Implicit, da, răspunde Leonard Orban.

“Sunt două procese diferite, ele nu pot fi suprapuse. Pe de altă parte, există  o anumită înlănțuire, pentru că până la urmă Schengenul, din punctul de vedere al construcției, asta reprezintă: pe undeva, o ajungere la eliminarea frontierelor interne și păstrarea doar a frontierelor externe ale Uniunii și atunci, în măsura în care se întâmplă așa ceva, e normal să se contribuie la efortul comun de asigurare a protecției frontierelor externe. Concluzionând, nu sunt lucruri care să fie legate direct, dar implicit sigur că există o anumită legătură. Iar poziționarea noastră pe aceste dosare sigur că va conta și ea un pic la decizia de lărgire a Spațiului Schengen.”

Oricum ar fi, e momentul să înceapă o dezbatere publică pe tema imigrației, spune la RFI și analistul Radu Carp. Este un subiect sensibil pentru România? Pur și simplu nu e pe agendă, mai spune Radu Carp, fost director al Institutului Diplomatic Român.

“Nu a fost niciodată o discuție, o dezbatere publică, nici legată de permisele de muncă, nici legată de imigrație, deci pur și simplu nu e pe agendă. Țările cărora România le oferă ajutor de dezvoltare nu sunt țările care produc imigranți, din Africa, din Asia. Noi ne concentrăm pe Republica Moldova, pe Ucraina, pe Serbia, deci alte țări. Cred că etapa cea mai simplă și mai logică e să fie elaborat un document de poziție de către ministerele competente. Nu doar de un singur minister, ci mai multe – și de ministerul de Interne, și de Ministerul de Externe, și de partea de afaceri europene și acest document de poziție să fie supus dezbaterii publice și să existe și o discuție în Parlament. Guvernul are instrumente de dezbatere publică, poate da un proiect de genul acesta poate Institutului European. Deci instrumente sunt, totul e să existe voință politică.”

920 de locuri în total, doar 200 ocupate

Din punct de vedere al infrastructurii, are România capacitatea de a primi acești refugiați? În România există 6 centre de primire a refugiaţilor în Bucureşti, Şomcuta Mare, Girugiu, Galaţi, Rădăuţi și Timișoara. Numărul total de persoane pe care aceste centre îl pot găzdui este de 920 și în prezent sunt cazate 216 solicitanți de azil, potrivit datelor transmise RFI de Ministerul de Interne. Majoritatea dintre ei provin din Siria, Afganistan, Irak, Iran și Pakistan. 75 dintre ei benefiază de o formă de protecție internațională în România.

Doar centrul de Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă ce funcționează în  incinta centrului de azilanți de la Timișoara are o capacitate de 200 de persoane. În prezent, în centurl de tranzit ce funcționează sub egida ONU sunt doar 20 de persoane, în timp ce în centrul mare de la Timișoara sunt alte 23, explică la RFI Cristian Iancu, de la centrul de primire de solicitanți de azil de la Timișoara.

“În total, acum sunt 20 de refugiați. E o singură încăpere pe un teren mai mare. Sunt patru clădiri aici. Una dintre clădiri o folosim noi, pentru centrul de solicitanți de azil. Nu de refugiați. Ci solicitanții de azil politic. În funcție de situație, primesc un statut, cu protecție subsidiară sau de refugiat.

Câți asemenea solicitanți de azil sunt în acest moment?

Avem în total 23. Avem și trei persoane care au primit deja o formă de protecție. Iar în centrul de tranzit sunt 20. ”

Facilități există, subiectul nu este unul care să inflameze opinia publică informată, iar Executivul european ar putea aloca sume suplimentare ori redistribui anumite sume pentru refugiați. Nimic nu ne împiedică așadar să primim acești imigranți.