Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Regina deschide o sesiune crucială a parlamentului britanic

regina_parlament.png

Regina Elisabeta a II-a și Prințul consort Philip
Regina Elisabeta a II-a citește în Camera Lorzilor programul legislativ al guvernului
Image source: 
http://jeffreyhill.typepad.com

Regina Elisabeta a II-a deschide miercuri prima sesiune a parlamentului britanic după alegerile din 7 mai câștigate de Partidul Conservator condus premierul David Cameron, prezentând programul legislativ al guvernului în care va figura la loc de frunte convocarea unui referendum privind rămânerea sau nu a Marii Britanii în Uniunea Europeană. 

Acesta este primul parlament după 23 de ani în care Partdiul Conservator deține singur majoritatea absolută, într-o perioadă extrem de importantă în relația dintre Marea Britanie și UE.

Se așteaptă ca proiectul legii privind convocarea până la sfârșitul lui 2017 a unui referendum care să decidă dacă Marea Britanie continuă să facă din UE sau nu să figurze la loc de frunte în tradiționalul Discurs al Tronului.

Acest referendum a fost promis de premierul Cameron în campania electorală și convocarea lui nu va întâlni mari obstacole în parlament, mai ales acum când Partidul Laburist a renunțat la opoziția sa față de un asemenea referendum după înfrângerea categorică din alegeri.

În paralel este de așteptat și un proiect de lege privind înăsprirea sancțiunilor împotriva imigranților ilegali, proveniți din afara UE, cum ar fi confiscarea veniturilor din muncă și expulzarea înainte de judecarea apelului împotriva unor astfel de decizii.

De asemenea, este așteptat un proiect de lege privind excluderea din legislația britanică a Convenției Europene a Drepturilor Omului și înlocuirea ei cu o Cartă Britanică a Drepturilor Omului, ceea ce ar repatria supremația în materie, curțile britanice având astfel ultimul cuvânt și nu Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Un capitol legislativ important va fi descentralizarea mai pronunțată în Scoția, Țara Galilor și marile orașe, făcându-se pași către un federalism complet.

Este de așteptat și anunțarea înăspririi condițiilor de declanșare a grevelor în sectorul public, prin impunerea unui cvorum de participare de 40% din totalul angajaților la votul privind greva ca și ridicarea interdicției de a folosi personal recrutat prin agenții în caz de grevă.

Foarte controversat se anunță proiectul de lege privind stocarea datelor de comunicații  până l 2 luni de către companiile de telefonie și internet, proiect blocat în parlamentul trecut de foștii parterneri de coaliție din Partidul Liberal Democrat.

Ar mai fi de notat și proiecte de lege care să interzică majorarea ratelor de impozit pe venit și TVA până în 2020, privind noi atribuții pentru poliție, privind majorarea cu 8 miliarde de lire anual până în 2020 a finanțării Serviciului Național de Sănătate (NHS), precum și abrogarea interdicției vânătorii de vulpi cu câini, introdusă la începutul acestui secol de Partidul Laburist.

Tradiție seculară

Discursul cu programul legislativ este citit în Camera Lorzilor – camera superioară a parlamentului britanic - de suveran la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, tradiția datând din secolul al XVI-lea.  

În forma actuală Discursul Tronului datează din 1852 de la inaugurarea actualului Palat Westminster, reconstruit după incendiul din 1834.

Textul discursului aparține guvernului și este trimis spre semnare Reginei care în mod cutumiar îl acceptă fără obiecții, suverana folosind prilejul pentru a informa guvernul despre vizitele șefilor de stat străini sau vizitele sale în străinătate ale Suveranei, care trebuie aprobate de prim ministrul zilei.

După lectura Discursului Tronului, programul legislativ este dezbătut timp de circa cinci zile în cele două camere, iar Camera Comunelor votează la sfârșit în mod simbolic, în timp ce în Camera Lorzilor nu are loc un vot.

Nu este deloc o certitudine că toate proiectele incluse în Discursul Tronului vor fi adoptate. Unele întâlnesc o opoziție puternică în Camera Comunelor, unde Partidul Conservator are o majoritate fragilă (331 de deputați, majoritatea absolută fiind 324), iar Camera Lorzilor (unde niciun partid nu are majoritate) poate întârzia unele proiecte de lege.