Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza migraṭiei: Bruxelles-ul cautᾰ un minim de solidaritate

migranti.jpg

Vas cu imigranţi afgani, în Marea Mediterană
Vas cu imigranţi afgani, în Marea Mediterană
Image source: 
REUTERS/Yannis Behrakis

Comisia Europeanᾰ a revenit in 27 mai cu detalii privind agenda UE a migraṭiei, care se pune acum pe picioare. Vorbim despre necesitatea solidaritᾰṭii cu Grecia ṣi Italia, şi anume despre urgenta relocalizare a migranṭilor aflaṭi acolo. Vorbim ṣi despre reinstalarea, pe parcursul a doi ani, pe tot teritoriul UE, a 20.000 de migranṭi care au primit statutul de refugiaṭi. Toate acestea sunt propuneri pe care statele membre UE le pot respinge. In fine, agenda pentru migraṭie nu se adreseaza doar crizei actuale din Mediterana, ci este gânditᾰ pe termen lung, pentru orice crizᾰ similarᾰ.

Relocalizarea ar lua de pe umerii Greciei ṣi ai Italiei o povarᾰ pe care acestea pur ṣi simplu nu o mai pot duce. Migranṭii care au sosit in numᾰr impresionant in aceste ṭᾰri prin Marea Mediteranᾰ ar trebui repartizaṭi ṣi in alte state in baza unui altgorim imaginat de Comisia Europeanᾰ. Aceṣtia provin din Siria ṣi Eritreea ṣi sint in cᾰutare de azil politic. Din Italia, 24 de mii de azilanṭi ar trebui astfel relocalizaṭi.

României i-ar reveni 1023 dintre aceṣtia, fie un procentaj de 4.26% din 24 de mii de persoane. Pentru Franṭa a fost calculat un procent de 16% ( 4051 persoane), Germaniei i-ar reveni aproximativ 22% din migranṭi (5258 de persoane).

Din Grecia, dintr-un total de 16.000 de cereri de azil, România ar trebui sᾰ trateze 628 (adicᾰ 4.26%).

Fiecare stat membru al UE va putea acum decide in mod suveran dacᾰ doreṣte sᾰ acorde protecṭie acestor migranṭi sau nu. Dar Bruxelles face apel la un minim de solidaritate între europeni. Pânᾰ in acest moment, capitalele merg pe ideea de primire pe baza voluntarᾰ a migranṭilor, adicᾰ cine nu-i vrea, sᾰ nu fie obligat sᾰ-ṣi deschidᾰ braṭele.

Marea Britanie, Irlanda ṣi Danemarca nu vor participa in aceastᾰ schemᾰ. Primele douᾰ beneficiazᾰ de un opt-in (participᾰ dacᾰ vor), cea de-a treia are un opt-out (nu participᾰ).

Reinstalarea celor 20.000 de migranṭi recunoscuṭi de Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiaṭi ca avînd nevoie de protecṭie este o altᾰ poveste. Si aici, Comisia Europeanᾰ propune un altgorim de repartizare ṣi oferᾰ 50 de milioane de euro ca sᾰ le ajute pe statele membre in efortul lor de solidaritate. României i-ar reveni 657 dintre aceṣtia.

In calculele sale expuse pâna acum, Comisia Europeana a avut in vedere: PIB fiecᾰrui stat, populaṭia acestuia, rata ṣomajului ṣi numᾰrul de migranṭi deja primiṭi. Din nou, statele membre vor cᾰ aceastᾰ repartiṭie sᾰ se facᾰ pe bazᾰ voluntarᾰ. Franṭa, Ungaria ṣi altele au respins deja ideea ca atare. Altele, ca Polonia, România ṣi Tᾰrile Baltice, pot invoca argumentul cᾰ primesc deja migraṭia din estul Europei ṣi cᾰ nu le mai trebuie ṣi cea din sud. Si din nou, Irlanda, Marea Britanie ṣi Danemarca se trag de-o parte ṣi nu participᾰ la aceastᾰ discuṭie.

Propunerile Comisiei vor fi dezbᾰtute de liderii UE in 25 iunie la Bruxelles.

Combaterea migranṭilor

Cum s-a tot spus, UE pune acum pe picioare o forṭᾰ navalᾰ de control a Mediteranei ṣi de combatere a traficanṭilor (in mod ideal). Pentru a neutraliza vasele traficanṭilor sau pentru a le împinge înapoi spre coastele libiene, EU Navfor Med are nevoie de un mandat ONU.

Pentru asta, orice referinṭᾰ specificᾰ la vreun act de violentᾰ (distrugerea vaselor, atacarea traficanṭilor)  a fost scoasᾰ din proiectul depus la ONU. Aceasta a aruncat un dubiu asupra ceea ce va face EU Navfor Med cu adevᾰrat, in afarᾰ de a patrula pe mare.

De altfel, un aviz al Comitetului militar al UE aratᾰ cᾰ orice "violenṭᾰ" sau act perceput ca atare ar aduce un grav "risc de imagine" europenilor.

Secretarul general ONU Ban Ki-moon prezent marṭi 27 mai la Bruxelles spunea cᾰ susṭine misiunea UE in ceea ce priveṣte salvarea migranṭilor in plinᾰ mare, dar se arᾰta preocupat de "distrugerea vaselor".

"Operaṭiunea militarᾰ ar avea o eficientᾰ limitatᾰ", a spus el.

Dar UE ar putea obṭine rezoluṭia ONU intrucât nu se mai vorbeṣte acum decât despre "neutralizare", ceea ce ar putea insemna distrugerea vaselor sau nu.

Cât despre posibilitatea ca EU Navfor Med sᾰ pᾰrᾰseascᾰ apele teritoriale ale UE in combaterea traficanṭilor , Ban Ki-moon crede cᾰ aceastᾰ opṭiune ar trebui discutatᾰ cu Libia...ceea ce nu este posibil acum.