Cursa ameninţărilor şi a înarmării se reia între Rusia şi NATO

După ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ameninţat cu suplimentarea capacităţilor nucleare ale Rusiei şi cu crearea a două noi rețele radar care să controleze zonele strategice de vest și de est, NATO a reacţionat dur supunînd că este vorba de un gest "provocator" care poate avea consecinţe "destabilizatoare" şi "periculoase". Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, spune că atitudinea Kremlinului e şi motivul pentru care alianţii cresc acum „capacitatea de reacţie şi pregătirea forţelor”. Comentând anunţul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, că va suplimenta arsenalul nuclear rus cu peste 40 de noi rachete balistice intercontinentale în acest an, secretarul general al NATO, a acuzat Rusia că practică un „zdrăngănit nuclear de săbii”. „Răspundem prin a ne asigura că NATO este și pe viitor o alianță care oferă (mijloace de) descurajare și protecție tuturor aliaților împotriva oricărei amenințări”, a subliniat Stoltenberg. Se ştie deja şi s-a confirmat oficial că Statele Unite vor să desfășoare armament greu în Europa de Est şi aproximativ 5000 de militari. Acest plan ar urma să fie prezentat la reuniunea de săptămâna viitoare de la Bruxelles a miniștrilor Apărării din cadrul NATO.

Practic această ştire, lansată iniţial de New York Times, a făcut ca declaraţiile să devină explozive : președintele rus Vladimir Putin a fost extrem de răspicat când a afirmat că Rusia ar putea fi obligată în aceste condiţii să-și îndrepte forțele armate spre orice țară care i-ar pune în pericol securitatea. "NATO este cel care ajunge la granițele noastre", iar Rusia trebuie să se apere "cu forțele sale armate" dacă este "amenințată", a subliniat Putin. Acelaşi comentariu l-a făcut şi adjunctul ministrului rus al apărării. Ţările membre NATO încearcă să atragă Rusia într-o nouă cursă a înarmării, a afirmat Anatoli Antonov,  ca reacţie la afirmaţiile lui Deborah Lee James, secretarul Forţelor Aeriene americane care a comunicat că Statele Unite intenţionează să nu doar să staţioneze armanent greu în Europa de est şi ţările baltice dar şi să suplimenteze capacităţile militare aeriene în Europa. Mai precis, forţele aeriene americane intenţionează să mobilizeze avioane de vânătoare invizibile pe radar Raptor F-22 în alte ţări europene. Deja forţele aeriene americane şi-au multiplicat patrulele aeriene în ţările baltice şi au adus bombardiere B-2 invizibile pe radar şi B-52 în Marea Britanie, în efortul de a-şi demonstra puterea militară în Europa.

Mai e posibilă detensionarea situaţiei ?

Rusia şi NATO se acuză aşadar reciproc că ar fi pornit această cursă a ameninţărilor şi înarmării. Totuşi, preşedintele rus Vladimir Putin spune că ia deocamdată toate ameninţările doar drept « semnale politice la adresa Rusiei şi a aliaţilor ei » şi nu se teme. Şi adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov a spus că Moscova doreşte în continuare să poarte negocieri « dacă Washingtonul îşi explică acuzaţiile cu privire la încălcarea Tratatului de neproliferare» . Departamentul de Stat a acuzat Rusia că ar fi încălcat acest tratat, semnat de către Statele Unite şi fosta Uniune Sovietică în 1987, tratat care interzice rachetele balistice şi de croazieră nucleare şi convenţionale cu lansare de la sol cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri. Acuzaţiile de încălcare a tratatului au fost lansate pentru prima dată în iulie anul trecut de către Statele Unite, după testarea de către Rusia a unei rachete de croazieră cu lansare de la sol. Ministerul rus de Externe a respins aceste acuzaţii şi a acuzat, la rândul său, Statele Unite de încălcarea Tratatului prin instalarea unor elemente ale scutului antirachetă american în Polonia şi România. În aceste condiţii e destul de greu de găsit o cale de revenire la dialog.

Relaţia Rusia-NATO a îngheţat deja, acuză Rusia

Rusia spune că niciunul dintre programele de cooperare dintre Federaţia Rusă şi Alianţa Nord-Atlantică nu mai funcţionează la ora actuală. Ministrul adjunct de externe al Rusiei Aleksei Meşkov spune că ultimul contact oficial al Rusiei cu NATO a avut loc cu câteva săptămâni în urmă, când şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov s-a întâlnit la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. “Propunerea pentru restabilirea relaţiilor ar trebui să vină din partea celor care le-au interupt”, a spus diplomatul rus. Serghei Lavrov declarase anterior că toate canalele de comunicare pe linia instituţiilor militare de la Moscova şi Washington, inclusiv formatul Consiliului Rusia-NATO, au fost îngheţate, dar nu la iniţiativa Rusiei, ci a părţii americane.

Ce arsenal nuclear au marile puteri ?

Institutul de Cercetare aspra Păcii Internaționale de la Stockholm anunţa recent într-un raport că numărul focoaselor nucleare a fost evaluat la începutul anului 2015 la 15.850, dintre care 4.300 erau operaționale. Comparativ, în 2010 existau 22.500 de ogive nucleare, dintre care 7.650 erau operaționale. Statele Unite și Rusia, dețin 7.260 și, respectiv, 7.500 de astfel de dispozitive, adică 90% din arsenalul mondial. Aceste două țări sunt angajate în același timp în “importante și costisitoare programe de modernizare vizând sistemele lor de tir, focoasele lor nucleare și producerea lor », a afirmat Shannon Kile, cercetător al SIPRI, într-un raport. Din păcate şi celelalte state dotate cu arme nucleare recunoscute legal potrivit Tratatului de neproliferare a armelor nucleare din 1968 — China, Franța și Marea Britanie — « fie că desfășoară noi sisteme de vectori ai armelor nucleare, fie că și-au anunțat intenția de o face ».