Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Grexit in linie dreaptă?

Liderii zonei euro se reunesc luni seară la Bruxelles în încercarea de a ajunge la un compromis cu Grecia. Atena, care trebuie să achite FMI, până la sfârşitul lunii, 1,6 miliarde euro, a trimis creditorilor săi noi propuneri, noi concesii. Miniştrii de finanţe ai zonei euro le-au examinat deja, dar pe fugă şi nu pot spune dacă ele sunt sau nu pe placul creditorilor. O altă reuniune a miniştrilor de finanţe ar putea fi organizată mai târziu în această săptămână. 

Creditorii Greciei îi impun acesteia un plan de austeritate pe care guvernul grec il respinge de când Syriza a ajuns la putere, în ianuarie 2015. Fără un acord între cele două părţi, planul de finanţare internaţională a Greciei nu mai poate continua.

Atena a făcut acum câteva concesii în punctele nevralgice, dar rămâne aproape neînduplecată privind sistemul pensiilor, acesta este unul dintre cele mai scumpe din UE.

I se cere Greciei nu să reducă pensiile mici, de mizerie, cele de 500 de euro, ci să mărească vârsta pensionării şi a pre-pensionării.

Se zice că ultima propunere a Atenei ar fi anulat vârsta de pensionare anticipată  la 62, după 40 de ani de prestaţii şi cotizări.. Se menţine însă vârsta de pensionare cu pensie completă la 67 de ani.

Tot această propunere ar fi făcut unele concesii pentru mărirea TVA-ului, o altă "linie roşie" a Atenei, această concesie putând fi folosită ca pârghie de negociere pentru a nu modifica sistemul de pensii.

Miniştrii de finanţe din zona euro spun că s-au uitat furtiv acum peste documente şi că nu pot spune dacă acestea sunt acum sau nu pe placul creditorilor. De aceea, o altă reuniune ministerială a eurogrupului va fi probabil necesară în zilele viitoare.

Liderii zonei euro se reunesc şi ei totuşi astă seară. Este ceea ce-şi dorea Premierul grec Alexis Tsipras care speră să negocieze "politic" şi nu factual păstrarea Greciei în zona euro. El poate evoca de exemplu, opţiune de a împrumuta capital de la Rusia, ceea ce ar fi o negociere "cu spatele la zid" pentru zona euro.

Preşedintele zonei euro şi ministrul olandez de finanţe Jeroen Dijsselbloem confirmă la Bruxelles că liderii pot lua "o altă decizie" în această seară.

Control de capital

Băncile greceşti au fost luate cu asalt de joia trecută de când a devenit clar că Atena şi Bruxelles nu pot ajunge la un compromis. Depunătorii au retras deja din conturile greceşti peste 3 miliarde şi jumătate de euro în câteva zile.

Pentru a opri această hemoragie de capital, s-a pus problema ca băncile să rămână închise luni 23 iunie.Ele au fost totuşi deschise, dar s-a repus problema închiderii lor la prânz când veşti contradictorii circulau la Bruxelles.

Un zvon anunţa chiar anularea summitului eurogrup din cauza refuzului Atenei de a face vreo concesie.

Dacă discuţiile continuă pe tot parcursul acestei săptămâni şi dacă zvonurile alarmiste continuă şi ele, un control de capital va trebui impus. Acesta, pilotat din afara ţării, va opri hemoragia. Problema este că la Bruxelles nimeni nu ştie cine va trebuie să pună pe picioare acest control.

Scenariul nedorit

Cu totul, la sfârşitul lunii în curs, Grecia trebuie să plătească FMI-ului suma de 1.6 miliarde de euro, după ce a ratat plata de la începutul lunii.

Dacă nu o va face, FMI poate constata deficienţa de plată şi-i va informa şi pe ceilalti creditori.

În acel moment, un alt creditor, Banca Centrală Europeană BCE (căreia Grecia trebuie să-i înapoieze 28.3 miliarde de euro până în 20 iulie) poate decide să inchidă robinetul pentru Atena.

Acum BCE este cea care alimentează cu bani lichizi băncile greceşti şi guvernul, cel din urmă plătind cu aceşti bani salariile funcţionarilor, etc.

Dacă BCE ia această decizie, atunci statul grec se află în faliment, o situaţie care va trebui declarată de creditori: de FMI, de BCE sau de zona euro, care ar fi singura abiltată democratic s-o facă.

Atena are atunci două opţiuni: fie rămâne în zona euro dar este supusă din ce în ce mai tare presiunii pieţelor, când deja ea este foarte fragilă, fie se întoarce în mod înţelept la drahma,  dar aceasta va fi cu mult depreciată.

Se zice că odată cu intărirea rolului BCE în ultimii ani şi cu crearea mecanismelor europene de prevenire a crizelor, falimentul Greciei ar avea un impact mai mic în 2015 asupra zona euro şi a UE decât l-ar fi avut în 2012.