Creditorii internaționali au refuzat extinderea ajutorului pentru Grecia

Decizia miniştrilor de Finanţe din zona euro a intervenit la numai câteva ore după ce premierul grec, Alexis Tsipras, a anunţat organizarea unui referendum, la 5 iulie, pe tema propunerilor creditorilor săi internaţionali.

Alegătorii vor decide dacă Guvernul trebuie să accepte sau nu condiţiile puse de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană.

Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare în valoare de 240 de miliarde de euro, însă liderii eleni şi reprezentanţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI ar fi trebuit să ajungă la un acord asupra programului de reforme pentru deblocarea finanţării.

Această decizie a pus capăt lunilor de negocieri intense dintre Atena şi creditorii săi pe tema reformelor necesare pentru deblocarea ultimelor fonduri destinate Greciei.

Mai mulţi miniştri de Finanţe din zona euro au apreciat că eforturile de a ajunge la un acord au eşuat în momentul în care premierul grec Alexis Tsipras a anunţat referendumul.

"Se pare că negocierile au fost declarate încheiate de Tsipras", a adăugat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble.

Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a părăsit discuţiile cu omologii săi după ce aceştia au respins prelungirea programului de ajutor, lăsându-i să continue discuţiile fără el.

Varoufakis a vorbit despre un "moment istoric" şi a acuzat Eurogroupul că şi-a pus în pericol credibilitatea, adăugând că Guvernul său era "absolut hotărât" să găsească o soluţie.

La reuniunea de la Bruxelles erau prezenţi şi preşedinta FMI, Christine Lagarde, şi preşedintele BCE, Mario Draghi.

Înaintea reuniunii, ministrul finlandez de Finanţe, Alexander Stubb, declara că acum singura opţiune este să discute un "plan B" pentru Grecia. Acest lucru presupune cel mai probabil pregătirea pentru falimentul Greciei sau ieşirea din zona euro.

Oficialii europeni au evitat această discuţie până în prezent, subliniind că sunt hotărâţi să menţină Grecia solvabilă.

Între timp, la Atena, Parlamentul a decis organizarea unui referendum.

De altfel, opoziţia faţă de referendum a început deja să crească în Grecia. "Tsipras conduce ţara spre un referendum a cărui întrebare este de fapt da sau nu pentru Europa", a declarat fostul premier şi lider al partidului de opoziţie Noua Democraţie, Antonis Samaras.

Experţii au pus la îndoială însăşi validitatea referendumului. Votul ar fi legal tehnic, dar nedemocratic, "pentru că nu este suficient timp ca oamenii să îşi exprime opinia", a apreciat Triantafyllia Lina Papadopoulou, profesor de drept la Universitatea Aristotel din Salonic.

Potrivit unui sondaj din 16 iunie, majoritatea grecilor sunt în favoarea menţinerii euro "cu orice preţ". Dar mai mulţi miniştri au îndemnat deja oamenii să voteze împotrivă.

Totuşi, Varoufakis a afirmat că poporul grec ar putea vota contrar recomandărilor Guvernului şi sprijini propunerile de reforme ale creditorilor.