Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bruxelles se pregăteṣte pentru Grexit

grexit.jpg

AFP PHOTO / POOL / GUIDO BERGMANN

Un grup de lucru al tehnocraṭilor din zona euro a discutat la Bruxelles luni 6 iulie scenariul unui Grexit. Comisia Europeană nu mai poate ajuta Grecia în lipsa unui mandat al Eurogrupului. Acesta este însă pe cale de a se arată dur cu Atena ṣi nici nu vrea să audă despre o reducere a datoriei.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Experṭii din zona euro s-au reunit luni ṣi au pus pe masă diferitele scenarii posibile printre care ṣi ieṣirea Greciei din zona euro.

Aceasta nu este prima dată când se discută în termenii amintiṭi, dar este pentru prima dată când scenariul catastrofă prinde contur.

Se remarcă aici că fraza "Grecia trebuie să rămână în zona euro" a ieṣit din limbajul politicienilor. Se remarcă si faptul că la nivel naṭional în statele zonei euro reuniuni de urgenṭă au loc azi pentru ca fiecare să se protejeze în cazul unui Grexit.

Mediatorul între Grecia ṣi creditorii ei, Jean-Claude Juncker, ramâne tăcut. Preṣedintele Comisiei Europene a trimis luni în faṭa presei un vice preṣedinte al instituṭiei, pe Valdis Dombrovskis.

Acesta a repetat o frază învaṭată pe de rost: în lipsa unui mandat al Eurogrupului, Comisia nu poate reîncepe discuṭiile cu Grecia.

Ce-i drept, Comisia este un mediator sub al doilea program de asistenṭa pentru Atena, care a expirat în 30 iunie. Pentru a se erija mai departe în mijlocitor de acorduri, Comisia are nevoie de o altă patalama, pe care încă n-a obṭinut-o.

Aici se opreṣte orice discuṭie până în 7 iulie când mai întâi miniṣtrii de finanṭe ai zonei euro ṣi apoi liderii acesteia se reunesc la Bruxelles.

Poziṭii inflexibile, datorie greacă neajustată

O declaraṭie a zonei euro din septembrie 2012 ne arată că o reducere a datoriei Greciei nu poate fi luată în calcul decât după încheierea cu succes a celui de-al doilea program de asistenṭă financiară internaṭională.

In ochii creditorilor, acest al doilea program a expirat ṣi deci nu s-a încheiat cu succes în 30 iunie 2015, la patru zile după ce Grecia a părăsit masa negocierilor.

In aceste condiṭii, Atena, care a organizat chiar ṣi un referendum în speranṭa de a-i îndupleca (sau de a-i ṣantaja) pe creditorii, n-are câṣtig de cauză.

Grecia spera ca majoritatea creditorilor să se arate clemenṭi odată ce voinṭa populară a respins austeritatea.

Creditorii, cei care s-au exprimat până acum, spun că este rândul Greciei să dea dovadă de flexibilitate. Situaṭia este deci blocată si chiar ṣi mai complicată decât înainte de referendum.

Se aṣteaptă acum din partea noului ministru de finanṭe grec, Euclid Tsakalotos, propuneri nou-nouṭe, proaspete ṣi realiste, cele din săptămânile trecute fiind deja respinse odată pentru totdeauna.

Tensiuni între partenerii euro

Berlin a indicat deja că nu se va vorbi despre datorie în condiṭiile date, dar în zona euro, cele 18 democraṭii (în afară de Grecia), nu se află pe aceaṣi lungime de undă.

In timp ce Letonia si Slovacia dau dreptate Germaniei, Franṭa vrea un compromis. Deja săptămâna trecută, preṣedintele François Hollande lua prin surprindere Europa cerînd "un acord imediat" pentru Grecia. In afară de faptul că el contrazicea astfel Germania, ceea ce cerea nici nu era posibil , tehnic vorbind.

Hollande ṣtie însă că apără o cauză dificilă : duminică seară, el i-a spus premierului grec Alexis Tsipras "ajuta-mă să te ajut!".

Unele aspecte se mai pot lămuri în această seară în cadrul reuniunii de la Paris între Angela Merkel ṣi François Hollande, dar ei au făcut poate o gafă: nu l-au invitat pe Matteo Renzi, omologul italian.

De la Roma, luni dimineaṭă , Renzi arunca flăcări de mânie împotriva Atenei si ironii la adresa cuplului franco-german. Presa italiană, mai directă, atacă în mod direct acest tête-à-tête de la Elysée care îl lasă pe Renzi de-o parte.