Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


4 ani de închisoare pentru contabilul de la Auschwitz

groning_buchhalter_von_auschwitz_sp_19-2005.jpg

Oskar Gröning (Der Spiegel, Nr. 19, 2005)

Unul dintre ultimii supravieţuitori ai personalului administrativ al lagărului de exterminare din Auschwitz, Oskar Gröning (94), a recunoscut că este vinovat moral pentru Holocaust şi a rugat victimele să-l ierte.

Corespondentul RFI la Bruxelles, William Totok

Sentinţa de condamnare la 4 ani de închisoare a fostui contabil de la Auschwitz, Oskar Gröning, pronunţată astăzi la Lüneburg, a fost primită cu satisfacţie de supravieţuitori şi urmaşii unor victime. Avocaţii care au reprezentat victimile în acest proces au declarat în faţa presei că sentinţa constituie „un act de dreptate tîrzie”. Consiliul Central al Evreilor din Germania a calificat procesul intentat fostului ofiţer din Waffen-SS, în vîrstă de 94 de ani, drept „o contribiţie importantă la reconsiderarea trecutului”. Decizia tribunalului a fost salutată şi de Centrul Simon Wiesenthal din Ierusalim, care şi-a exprimat speranţa că autorităţile germane vor iniţia şi urmărirea penală a altor persoane implicate în Holocaust.

Judecătorii din Lüneburg l-au găsit vinovat pe Oskar Gröning de complicitate la uciderea a 300.000 de persoane internate la Auschwitz. Sentinţa încă nu este definitivă. Din cauza vîrstei şi a sănătăţii sale precare nu este sigur dacă Gröning va trebui să-şi ispăşească pedeapsa într-un penitenciar.

Oskar Gröning a declarat în faţa instanţei, în aprilie, cînd s-a deschis procesul, că a ştiut de la bun început că la Auschwitz cei internaţi sunt gazaţi. În depoziţia sa, făcută, la prima înfăţişare în faţa instanţei, Gröning şi-a cerut iertare. El a spus că nu există nicio îndoială că este copărtaş la cele întîmplate şi, în consecinţă, din punct de vedere moral se consideră co-vinovat.

Gröning a fost repartizat la Auschwitz în mai 1942 şi a activat acolo pînă-n iulie 1944. El răspundea la Auschwitz de contabilizarea bunurilor (bani, bagaje etc.) confiscate de la cei internaţi.

Avocatul inculpatului, Hans Holtermann, a cerut achitarea clientului său. În faţa presei a afirmat că Gröning nu poate fi acuzat de complicitate la uciderea în masă:

„Domnul Gröning avea o sarcină specială. El trebuia doar să aibă grijă... şi să împiedice ca din bagajele [celor internaţi] să nu dispară ceva.”

Eva Kor, care a supravieţuit Auschwitz-ul şi care fost prezentă la proces în calitate de martoră, a declarat la începutul lunii iulie, că o condamnare a lui Gröning nu mai are niciun sens. În declaraţia ei, criticată de alţi supravieţuitori, Kor a propus ca Gröning să fie obligat să relateze generaţiilor tinere despre Holocaust.

Împreună cu peste 300.000 de mii de evrei din Ungaria şi Transilvania de Nord, Eva Kor a fost deportată, în 1944, în lagărul de exterminare de la Auschwitz.

Legislaţia germană şi cazul Gröning

Procesul contra lui Gröning s-a bazat pe o nouă prevedere a Codului Penal german, intrată-n vigoare în 2011. De atunci pot fi judecate chiar şi persoane neimplicate direct în crime (individualizate) dovedite, ci şi acele persoane care au facilitat crimele prin activitatea lor administrativă. Aceste persoane pot fi trase la răspundere pentru complicitate, ca şi Gröning.

Ofiţerul SS Gröning niciodată nu şi-a ascuns trecutul. Într-un interviu, acordat în 2005 revistei „Der Spiegel”, el a spus că se simte vinovat faţă de poporul evreu. Totodată, Gröning a încercat prin mai multe scrieri să contracareze propaganda negaţioniştilor care susţin că atrocităţile naziştilor sunt o invenţie a învingătorilor.

Pentru participare la acţiunile de exterminare au fost condamnaţi doar 6.656 de nazişti. Aproximativ 1,1 milioane de persoane, dintre care un milion de evrei din Europa, au fost ucise între 1940 şi 1945 în lagărul Auschwitz-Birkenau. Numărul estimativ al victimelor politicii rasiste de exterminare este de 6 milioane de oameni.

Personalul din România de la Auschwitz

O parte însemnată a personalului administrativ, de pază şi represiv de la Auschwitz era compus din voluntari care s-au înrolat în Waffen-SS. Mulţi dintre aceşti militari proveneau din rîndurile minorităţilor germane din afara Reich-ului nazist. Între aceştia se aflau şi foarte mulţi SS-işti din România. Una din figurile centrale, originare din România, care a participat direct la programul nazist de exterminare a evreilor, a fost farmacistul de la Auschwitz, Victor Capesius, condamnat în anul 1965 la 9 ani de închisoare.

Pentru participarea sa la crime contra umanităţii a fost condamnat la moarte, în 1945, Fritz Klein. Acesta fusese medic la Auschwitz şi a participat direct la uciderea deţinuţilor. În perioada 1946-1950 au fost condamnaţi în Polonia 1817 de gardieni, între aceştia s-au aflat şi peste 130 de persoane originare din România (lista nominală poate fi consultată aici).

Mulţi dintre cei care au făcaut parte din personalul lagărului nu au fost traşi la răspundere penală, reuşind să ascundă activitatea lor sau să se sustragă justiţiei. Unul dintre aceste cazuri nelămurite este cel al scriitorului timişorean, Hans Mokka (1912-1999). El a răspîndit legenda că în timpul războiului a activat într-o „echipă artistică care dădea spectacole pentru menţinerea moralului armatei, colindând unităţile armatei în spatele frontului”. În 1962, el a recunoscut, în timpul unui interogatoriu, în faţa Securităţii, că în 1943 fusese gardian şi apoi bibliotecar la Auschwitz. (Detalii la RFI, 7. 11.2011.) Securitatea română nu avea niciun interes să afle amănunte despre activitatea lui Mokka, ci doar să-l recruteze ca agent. În calitate de agent, Mokka a lucrat pentru poliţia politică pînă-n 1989. 

William Totok, Berlin