Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Interviu în Le Monde, Donald Tusk: ”Nu pot accepta ideea că statul grec sau premierul Tsipras au fost pedepsiți”

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a dat un interviu publicat în Le Monde, în care rememorează noaptea negocierilor la summitul de urgență, finalizat cu un acord cu Grecia. Donald Tusk spune că acest acord a făcut să fie evitată o catastrofă și falimentul statului elen. O negociere finală care a durat 17 ore și nu a fost lipsită de dramatism, oferă lecții pe care întreaga Europă trebuie să și le însușească, spune Tusk în interviul acordat publicației franceze.

Rolul Germaniei, considerată inflexibilă față de premierul Alexis Tsipras în timpul acestui summit de urgență, a fost extrem de criticat. ”Este oare această atitudine o măsură a puterii sale?”, scrie Le Monde. Poziția Germaniei nu a scăzut în determinare vis-a-vis de Grecia nici după ce acordul a fost votat în parlamentul elen. Ceea ce întreaga comunitate încearcă să evite este să desemneze în urma acestui proces a unui câștigător și a unui perdant. Pe de altă parte, Donald Tusk rememorează reacția eurodeputaților pe 8 iulie, când premierul elen a vorbit în fața plenului Parlamentului European. Tsipras a început discursul evocând faptul că Germania a beneficiat de foarte mult ajutor după cel de-al doilea război mondial și a profitat de pe urma solidarității europene. Un ton puțin anti-german, apreciază Tusk, iar reacția nu s-a lăsat așteptată, Tsipras a fost aplaudat cu mult entuziasm de stânga și de extrema dreaptă. Concluzia este că nimeni nu a câștigat de fapt din punct de vedere politic, nici măcar Berlinul.

Cum s-a văzut rolul ministrului german de finanțe, Wolfgang Schäuble, care a propus chiar varianta unui Grexit temporar?

Din punctul de vedere al președintelui Tusk propunerea în sine era validă, venea cu o idee la masa negocierilor, nu era neapărat o extravaganță, ci doar o alternativă în procesul de negociere. Schauble crede că pentru zona euro și chiar pentru Grecia era mai bine să fie în afara spațiului. Pe de altă parte, pentru cancelarul german Angela Merkel, Grexitul a fost un instrument de negociere foarte util, dar nu neapărat un obiectiv politic. Pentru toți liderii europeni, la fel și pentru Angela Merkel, obiectivul era de fapt să evite un asemenea deznodământ. Astfel că rolul lui Schauble a fost să îi demonstreze premierului Tsipras că, iată, o astfel de opțiune extremă este, de asemenea, disponibilă.

Rămâne oare Grexitul o opțiune pentru următoarea jumătate de an?

Ceea ce este cert, acordul semnat după summitul de urgență nu este o garanție pentru anii care vin, dar a permis evitarea unei situații de haos și falimentul statului elen. Pentru moment, funcționează – miercuri seară săptămâna aceasta parlamentul de la Atena a aprobat măsura. ”Nu avem însă garanții pentru ceea ce va urma, este destul de complicat și sunt multe semne de întrebare. Nu exclud posibilitatea unui alt summit în această vară, dar sper că nu va fi necesar”, a spus Donald Tusk în interviul oferit Le Monde. Aspectul geopolitic nu este de neglijat, chiar dacă discuția este în zona financiară, negocierea s-a axat pe cel de-al treilea plan de ajutor acordat Greciei. Este adevărat însă că pe termen scurt și lung, consecințele unui Grexit at fi și politice și geopolitice. ”Sunt mai puțin îngrijorat de contagiunea economică”, spune Tusk, ”pentru că sunt aproape sigur că nu va fi posibilă. Nu am un mesaj propagandistic, ca al lui Mario Draghi, președintele BCE, care spune că zona euro este acum mai puternică. Dar ce mă îngrijorează este mai degrabă contagiunea ideologică și politică”, spune Tusk. ”Tot ceea ce se întâmplă acum în Grecia oferă iluzia că este posibil să schimbi cursului Europei, că poți să construiești o alternativă la viziunea tradițională a Europei pe marginea discursului axat pe austeritate. Găsesc că este o atmosferă foarte  asemănătoate cu cea de după 1968. Simt o stare de spirit, poate nu neapărat revoluționară, dar un sentiment de nerăbdare în Europa. Riscul geopolitic este, de asemenea, real, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa, cu Rusia, cu problemele migranților, cu terorismul... fără să mai vorbim de Balcani, o zonă sensibilă, crucială pentru securitatea europeană.”

Avem în acest moment în Europa, prea mulți Voltaire și Rousseau și prea puțini Montesquieu

Reprezentanții zonei euro au fost acuzați de anumiți critici că au încercat să facă Grecia și pe premierul Tsipras să plătească prețul pentru o posibilă contagiune politică, odată cu criza elenă. ”Nu pot accepta această idee că statul grec sau premierul Tsipras au fost pedepsiți. Întregul proces de negociere a avut drept scop ajutorul acordat țării. Premierul a fost cel care a reușit să negocieze un ajutor de 80 de miliarde. Dacă discutăm strict de fapte, sunt 80 de miliarde de euro în condiții rezonabile. Ce este umilitor pentru Grecia în aceste condiții? ”Cei care critică de mersul sunt intelectuali străluciți cu argumente spectaculoase, dar care, din păcate, nu au nicio legătură cu realitatea politică a Europei. Avem mai cu seamă nevoie de discuții pragmatice și realiste. În privința acestui subiect sunt destul de conservator, am tendința de a căuta sfaturi responsabile și apreciez ordoliberalismul german postbelic, acel curent de idei care arată că misiunea statului este de a menține un cadru care să permită concurența, un curent cu o abordare foarte pragmatică.