
Politică
Parlamentul grec a adoptat noile reforme cerute de creditorii internaţionali
Parlamentul de la Atena a adoptat noaptea trecuta un al doilea pachet de măsuri cerute de creditorii internaționali, condiție prealabilă pentru un nou plan de asistență financiară.
A fost un nou test politic pentru premierul grec Alexis Tsipras. Au fost dezbateri aprinse în Parlament înainte de adoptarea celor două legi decisive pentru salvarea Greciei de la faliment.
Yanis Varoufakis a votat pentru noile reforme, deşi se opune măsurilor cerute de creditori
Fostul ministru grec de Finanţe Yanis Varoufakis este unul dintre parlamentarii greci care se opun măsurilor de austeritate cerute de creditorii internaţionali, dar care au votat joi reformele necesare demarării negocierilor pentru noul program de asistenţă financiară, relatează BBC News Online.
Printre cei care au votat împotrivă se numără 31 de membri ai partidului premierului, Syriza, mai puţini decât la votul de săptămâna trecută.
Băncile din Grecia şi-au reluat activitatea luni, dar tranzacţiile sunt limitate, iar retragerile de numerar pot fi de cel mult 420 de euro pe săptămână. Piaţa financiară este continuare închisă.
Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unui pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în spaţiul monedei unice.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.