Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Imigrant, refugiat, solicitant de azil ?

syrian-refugees-turkey.jpg

Image source: 
REUTERS

Criza din ultima lună face şi presa să se reconsidere şi să-şi pună întrebări importante : una dintre ele este cum să îi numim pe miile de oameni care iau cu asalt frontierele Europei? Zilele trecute, un blogger Al Jazzeera avertiza “Nu ne mai numiţi imigranţi” şi cerea presei să verifice corectitudinea termenilor folosiţi. Un alt jurnalist, de la Channel 4, a continuat : e vorba de refugiaţi şi mai ales de oameni. Care este termenul corect ?

Mii de oameni au încercat şi au reuşit să spargă la propriu frontierele Europei  în ultima lună. Termenul cel mai des folosit a fost cel de imigranţi. Este corect ? Expertul Mircea Mocanu, şeful misiunii din România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie spune că, teoretic, migrant este orice om care îşi părăseşte ţara de origine deci, oricât s-ar fi depreciat în Europa termenul, cum scrie Le Monde, termenul nu este impropriu. Migraţia, individuală sau în grup, are cauze multiple : oamenii părăsesc ţările de origine din cauze economice, din lipsa resurselor, în urma unor calamităţi, pentru reunificarea familială şi lista motivaţiilor e lungă. Orice migrant poate cere unui stat terţ dreptul de şedere pe perioadă determinată sau nedeterminată sau chiar azilul, în caz că există o motivaţie puternică. Abia în momentul în care oamenii intră într-un stat terţ fără a solicita pe căi legale dreptul de şedere devine imigrant ilegal. Un solicitant de azil va fi preluat de biroul de imigraţie din statul în care vrea să rămână, birou care va procesa cererea pe baza legislaţiei naţionale şi a convenţiilor ONU privind dreptul de azil. Dacă cererile de azil vin din partea unor persoane care fug însă din zone de conflict, acestea sunt analizate deja de ONU şi solicitantul capătă în urma evaluării numele de refugiat şi actele doveditoare, explică la RFI Mircea Mocanu. Aşadar, cum să îi numim pe cei care bat azi la porţile Europei ? Şeful misiunii din România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie spune că lucrurile sunt complicate pentru că doar o parte dintre aceştia provind din state precum Siria, scena unui sângeros conflict.

« În momentul de faţă e o situaţie nefericită pentru că ne confruntăm, pe de-o parte, cu situaţii de conflict şi situaţii critice atât în Siria, cât şi în Eritreea, spre exemplu şi, în acelaşi timp, de acest lucru profită şi persoane care provin din zone relativ sigure, din Pakistan, din Afganistan, din Irak. Aceştia încearcă şi ei să ajungă în Uniunea Europeană şi pretind că situaţia din statele lor este dificilă şi au nevoie de protecţie din partea statelor Uniunii Europene. Evident că, în urma evaluării cererilor lor, o parte dintre ei vor fi respinşi şi la nivelul Uniunii Europene există fonduri disponibile de foarte mulţi ani din care se asigură întoarcerea în ţara de origine cu interdicţia de a mai intra o perioadă în Uniunea Europeană », a explicat la RFI expertul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

Aşadar, cel mai corect este să vorbim deocamdată despre miile de solicitanţi de azil care îşi caută zilele acestea salvarea în Europa şi dintre care o parte vor căpăta cel mai sigur statut de refugiaţi, iar o parte vor fi probabil returnaţi, spune Mircea Mocanu. Cel mai simplu pe viitor, pentru a se evita astfel de fluxuri migratorii mixte, ar fi ca Uniunea Europeană să înfiinţeze birouri de procesare a cererilor de azil în ţările de unde provin aceşti mii de imigranţi, spune şeful misiunii din România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. O altă soluţie, pe termen lung de această dată ar fi ca Uniunea Europeană să combată munca la negru în care sunt folosiţi imigranţi din state paupere pentru că cererea mare de forţă de muncă necalificată şi plătită la negru e ca un borcan de miere care atrage mii de oameni în Europa, mai spune Mircea Mocanu.

« Din păcate, în Uniunea Europeană există în continuare o cerere de forţă de muncă slab calificată şi ieftină şi atâta timp cât va exista cerere din partea companiilor, va exista şi oferta. Vă închipuiţi că nu sunt sute de mii de oameni care vin şi nu găsesc un loc de muncă pentru că realitatea este că găsesc şi Uniunea Europeană nu are din păcate capacitatea de a bloca angajarea la negru a persoanelor din state terţe astfel încât angajatorii să fie descurajaţi », de explicat expertul. Cu alte cuvinte, câtă vreme va exista piaţa neagră a muncii, Uniunea Europeană va atrage şi imigranţi ilegali. Însă, revenind la problema lingvistică, la porţile Europei bat acum sute de mii de imigranţi, mulţi refugiaţi din calea conflictelor şi care ar trebui pe baza conveţiilor ONU şi a  Cartei Drepturilor Omului să primească protecţia statelor membre ale Uniunii Europene. Până când în centrele de triere  se va stabili cine are aceste drepturi şi cine nu, nu putem vorbi în niciun caz de un asalt al imigranţilor ilegali sau clandestini ci de oameni care solicită azil şi protecţie.