Migraṭia din Sud la porṭile Vienei

Un plan va fi propus la Viena, un plan în cinci puncte imaginat de Austria şi de Italia. El prevede o mai bună identificare a traficanṭilor, o mai bună redistribuire între state a migranṭilor ajunṣi în Europa, ameliorarea cooperării privind securitatea ṣi o cooperare cu ṭările de origine ale migraṭiei.

Ce e nou în aceste propuneri? Mai nimic, despre toate acestea s-a discutat ṣi se discutᾰ la nivel de intenṭie, dar când a fost vorba redistribuirii migranṭilor aflăṭi în Sudul Europei, mai toate statele au dat înapoi.

Ungaria a primit atunci zero migranṭi, anticipînd criză la care este expusă acum. Ungaria a cerut un ajutor de urgenṭă la Bruxelles de 8 milioane de euro care îi va fi acordat. Nu se pune încă problema creᾰri unui punct de acces (hotspot), Ungaria nu a cerut-o.

Punctele de acces pentru migraṭie sunt create cu ajutorul UE ṣi deci prin structurile existente legate de migraṭie şi pază frontierelor, cum ar fi Agenṭia Frontex, Europol şi Oficiul European pentru Azil (EASO). Ideea este de a ajută un stat aflat sub presiunea migraṭiei de a-i identifica şi tria pe migranṭi prin luarea amprentelor digitale, etc.

Iar la Viena se caută acum o modalitate prin care ţările din Balcani şi din Sudul Europei să fie ajutate.

Iar accentul, se speră, cᾰ va fi pus totuṣi pe Balcani, întrucât o parte din aceste ṭᾰri nu sunt acum doar ṭări de tranzit dar ṣi de origine a migraṭiei.

O politică de azil comună?

Pentru a împiedică astfel de crize, va avea Europa vreodatᾰ o politicᾰ de azil comunᾰ?

Este ceea ce se speră dar nu de acum, ci de mulṭi ani; este ceea ce statele membre UE au refuzat întotdeauna.

A avea o politică de azil comună ṣi clară înseamnă , în parte, a deschide piaṭa de muncᾰ europeană pentru cetăṭeni non-europeni. Să ne amintim cu câtă greutate statele vest europene au deschis, acum câţiva ani, piaṭa lor celor est europene, noi venite în club.

Acum, pe timp de criză economică, ar fi irealist să credem că cineva ṣi-ar deschide piaṭa de muncă non-europenilor sau chiar popoarelor din Balcani.

Comisia Europeanᾰ intenṭionează totuşi sᾰ prezinte până la sfârṣitul anului un proiect pentru reglementarea migraṭiei pe termen lung. Dar deja la o primᾰ discuṭie despre subiect în luna iunie, s-a constatat cᾰ multe state membre UE nu văd cu ochi buni această idee.

Apoi privind strict criza actuală, reticenṭa statelor de a primi migranṭi nu se datoreazᾰ nepăsării faţă de situaṭia complicată a ţărilor de la frontierele UE, ci din teamă.

În primul rând, costă iar banii pe care UE îi pune la dispoziṭie celor care primesc migranṭi vin tot de la contribuabilul european. Politicenii se tem de electorat ṣi vor sᾰ dea impresia că nu vor cheltui peste măsură.

În al doilea rând, a gestiona pe teritoriul sᾰu un flux migratoriu poate antrena probleme de sănătate publică.

În al treilea, dar nu în ultimul rând, existᾰ un risc de securitate. Premierul ungur Viktor Orban declara în primᾰvarᾰ că fluxurile migratorii pot aduce jihadiṣţi în Europa. Declaraṭia lui i-a indignat pe mulṭi europeni, dar ṣi mai mulṭi poate gândesc exact că el. Slovacia a primit 200 de migranṭi din cei aflăṭi deja în sudul Europei, dar numai creṣtini. Această spune multe....

Între timp, operaṭiunea navală UE EUNavFor care ar fi trebuit sᾰ împiedice noi traversᾰri ale migranṭilor prin Marea Mediterană se află tot în stadiu embrionar.

Statul cu poziṭia cea mai "europeană" este până acum Germania care a primit deja migranṭi ṣi o face de mulṭi ani. Berlin anunṭᾰ cᾰ poate primi 800.000 de migranṭi ṣi a suspendat aplicarea convenṭiei de la Dublin în ceea ce îi priveṣte pe migranṭîi sirieni, această însemnînd că nu-i va trimite înapoi în ṭară prin care au intrat în UE. Gestul a fost bineînṭeles salutat la Bruxelles.

Cehia cere insᾰ închiderea frontierelor Schengen ṣi punerea lor sub pazᾰ NATO. Ungaria a folosit gaze lacrimogene împotriva migranṭilor, Bulgaria a trimis armata la frontieră cu Serbia ṣi Macedonia.

Marea Britanie ṣi Franṭa se acuzᾰ reciproc, din nou, privind migranṭîi de la Calais care încearcᾰ sᾰ treacᾰ Canalul Mânecii. Belgia i-a cazat pe migranṭîi sirieni primiṭi langᾰ un stand de tir, ceea ce le pune acestora nervii la încercare.

UE pare să-ṣi piardă minṭile ṣi în acelaṣi timp ṣi demnitatea în faţa unei crize pe care ar fi putut poate s-o împiedice, sau măcar s-o atenueze.