Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Moda denunţurilor penale îl pune după gratii şi pe primarul capitalei

Primarul general al capitalei a fost reţinut în urma unui denunţ, la fel ca foarte mulţi alţi politicieni care au ajuns în ultima perioadă în spatele gratiilor. Înmulţirea acestor denunţuri l-a făcut chiar azi pe preşedintele Senatului să ceară modificarea legii astfel încât, citez, « stabilitatea în funcții înalte și reputația politicienilor să nu atârne de declarațiile vreunui denunțător aflat, eventual, în penitenciar și care ar spune orice ca să mai scape din pedeapsă ». De ce a devenit atât de frecventă folosirea denunţurilor în marile dosare de corupţie, este ea sau nu morală sau legală ?

Denunţul penal a devenit practic un instrument de probaţiune după ce noul Cod Penal şi cel de procedură au definit clar termenii în care se poate face un astfel de denunţ. Cel care îl face poate fi în stare de libertate sau în spatele gratiilor, caz în care poate beneficia de clemenţă printr-o reducere a pedepsei. Din punct de vedere juridic este exact lucrul asupra crăruia directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, atrage atenţia : legal, denunţul poate fi un instrument perfect utilizabil în construirea unui dosar. El nu trebuie să fie singurul instrument de probaţiune, deci un dosar nu trebuie să se bazeze exclusiv pe un denunţ ca probă dacă se vrea solid, şi nu trebuie obţinut prin presiuni. Georgiana Iorgulescu avertizează că, în special când denunţătorii sunt după gratii şi vor să scape, denunţul poate fi la limita legalităţii şi moralităţii.

« Într-adevăr, avem de-a face cu o avalanşă de denunţuri. Problema este că sunt foarte multe persoane care denunţă în stare de arest preventiv şi, vă imaginaţi, presiunea este extraordinar de mare pentru că în arest sunt nişte condiţii absolut mizerabile. De aceea eu privesc cu multă circumspecţie aceste denunţuri. Cu siguranţă dacă ele sunt coroborate cu alte mijloace de probă atunci suntem în altă situaţie dar arestul pe baza unui simplu denunţ ridică nişte probleme », explică directorul general al CRJ.

Şi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de altfel avertizează că atât denunţătorul cât şi persoana denunţată nu trebuie să fie « manipulate » de procurori : denunţătorul pentru că se teme iar persoana denunţată pentru că este atrasă într-o capcană ca în situaţia în care cineva care se ştie că ia mită e atras expres într-un flagrant de către un denunţător.

Ce crede despre denunţ mediul de afaceri, de unde provin cei mai mulţi denunţători ?

În cazul denunţurilor din ultima perioadă, cele mai multe au fost făcute de oameni de afaceri, unii aflaţi în stare de libertate, alţii în arest, încercând astfel să obţină clemenţă deşi tot Codul Penal spune că orice înţelegere privind reducerea pedepselor între procuror şi denunţător trebuie validată de un judecător. De ce recurge mediul de afaceri la denunţuri ? Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, spune la RFI că, în unele cazuri, denunţătorii sunt sătui de comisioanele tot mai mari care li se cer pentru contractele publice şi că AOAR înţelege această revoltă.

« AOAR susţine clar acest proces de curăţare a mediului de afaceri şi a celor care câştigă şi atribuie contractele în mod incorect pentru că oamenii corecţi altfel nu au nicio şansă. Referitor la faptul că oamenii de afaceri au ajuns să facă aceste denunţuri, acest lucru se întâmplă pentru că, la rândul lor, au fost supuşi la nişte presiuni şi a ajuns să li se ceară nişte comisioane care nu mai pot fi suportate(...) Este clar că atunci când ajungi la 20 sau 30 % nu mai poţi să faci lucrarea sau te expui tu ca om de afaceri pericolului », spune la RFI secretarul general al AOAR.

Tot  Cristian Pârvan insistă însă că valul de denunţuri nu reflectă neapărat, aşa cum ne-am aştepta, o tot mai mare încredere a oamenilor de afaceri în DNA, justiţie sau instituţiile statului, aşa cum s-ar putea crede.

Scopul scuză mijloacele ?

Dar cum ar vedea opinia publică aceste denunţuri, ca fiind morale sau imorale ? La RFI profesorul Alexandru Radu, specialist în drept constituţional, spune că e greu de apreciat. Cert este că folosirea denunţului de către procurori marchează un nou episod din lupta anticorupţie în care românii cred că machiavelic scopul scuză mijloacele.

« Procurorii nu vor ezita să facă apel la o asemenea procedură, ba mai mult, o vor folosi în continuare cel puţin la fel de des şi cu aceiaşi greutate ca şi interceptările telefonice. Suntem o societate atipică şi am transformat şi acest proces de tranziţie în justiţie, să îi spunem aşa, de trecere de la o justiţie controlată politic la una independentă, trecându-l printr-o fază a excesului, un exces de partea bună a lucrurilor însă un exces. Nu am date sociologice să pot argumenta în ce măsură va fi acceptată, social vorbind, această formulă de lucru dar la prima vedere se pare că procurorii au acceptul publicului », spune profesorul Alexandru Radu.

Vă reamintim, ultima « victimă » a unui denunţ penal a fost Primarul Capitalei, reţinut de procurorii anticorupţie după ce ar fi primit mită 25.000 de euro. Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Sorin Oprescu ar fi primit banii prin intermediul şefului unei instituţii din Primărie, de la patru denunţători. Procurorii arată că, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Primarul General, a înființat în administrația locală din București un sistem prin care firmele care doreau să primească contracte trebuia să remită o mare parte din profitul brut realizat din execuția acelor contracte, cu titlul de mită. Firma păstra astfel între 30 şi 33 la sută din profit, iar diferența era remisă funcționarilor şi 10 la sută mergea la Sorin Oprescu. Acesta a negat vehement prin intermediul avocatului său.