UE își împarte migranṭii

Nu este decât o propunere, una similară cu cea din luna mai când se vorbea despre doar 40.000 de migranṭi ṣi când statele membre au respins ideea de "cote obligatorii". Expresia a ṣi dispărut de altfel din jargonul bruxellez. Vorbim acum despre "cheie de repartizare" , care este aceaṣi din luna mai, adică fiecare ṭară ar urma să primească refugiaṭi din Italia, Grecia sau Ungaria în baza unor criterii. Acestea iau în calcul PIB-ul ṭării de primire, rata ṣomajului acesteia, numărul de migranṭi deja primiṭi, etc. României i-ar reveni în baza  propunerii actuale 4646 de migraṭi plus cei circa 1700 propuṣi deja în mai.

Ca ṣi pâna acum, Regatul Unit ṣi Irlanda (care participă la politica de azil UE dacă vor) ṣi Danemarca (care nu participă deloc) nu pot intra în calcul pentru redistribuire.

Italia, Grecia ṣi Ungaria se spune că sunt ṭările cele mai afectate care au nevoie ca de aer să fie ajutate acum prin aceasta redistribuire. Franṭa ṣi Germania sunt favorabile propunerii Comisiei. Alte state, ca cele ale Grupului de la Viṣegrad, o resping.

Decizia va fi luată săptămâna viitoare, în 14 septembrie, fie la nivel de miniṣtrii de interne ai UE , fie la nivel de ṣefi de state. Se vorbeṣte acum despre organizarea unui summit de urgenṭă la Bruxelles.

Aranjamente practice

Migranṭii nu ar veni cu mâna goală, ci ar atrage după ei fonduri europene din diferite linii bugetare comunitare care ar ajuta ṭările de primire sa-i integreze.

Ce e de făcut însă dacă un migrant nu vrea să rămână în statul în care a fost trimis ci vrea să plece în altul, unde ar fi ilegal? Statul de primire trebuie să se asigure că acesta nu părăseṣte teritoriul. Dacă acest lucru totuṣi se întâmplă, refugiatul poate fi interceptat ṣi trimis înapoi acolo unde i s-a dat rezidenṭa.

Sistemul Convenṭiei de la Dublin se aplică mai departe, cu toate că el este depăṣit iar unii experṭi sunt de părere că ar trebui suprimat. Migranṭii vor fi mai departe înregistraṭi în statul prin care au intrat în UE, acolo vor primi statut de refugiat, dacă este cazul ṣi vor fi relocalizaṭi apoi, tot dacă este cazul.

Migranṭii nu-ṣi pot alege statul în care vor primi rezidenṭa, cu toate că multe organizaṭii ṣi experṭi spun că aceasta este singura soluṭie viabilă.

Pe termen lung, Comisia Europeană propune un mecanism permanent de relocalizare, de activat în caz de criză. Criterile de redistribuire ar fi aceleaṣi (PIB, ṣomaj, etc) , "criza" ca atare ar fi definită de Comisie.

Aceasta ar analiza numărul de migranṭi poposiṭi ilegal în ultimele ṣase luni, numărul de cereri de azil depuse în UE tot în ultimele saṣe luni ṣi acelaṣi număr calculat la nivel naṭional per capita.

In fine, o altă soluṭie pe termen lung sugerată de Comisia Europeană este deschiderea căilor de migraṭie legală în UE. Acesta rămâne însă pentru moment un vis frumos.

Si tot acum, Comisia Europeană a publicat o listă a "ṭărilor sigure" ai căror cetăṭeni nu pot primi azil în UE, este vorba despre ṭările Balcanilor de Vest ṣi Turcia.