Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Stângistul Jeremy Corbyn - noul lider al Partidului Laburist britanic

corbyn.png

Jeremy Corbyn
Jeremy Corbyn este probabil cel mai de stânga lider al Partidului Laburist în ultimii 70 de ani
Image source: 
http://www.theguardian.com

Proaspăt alesul lider, Jeremy Corbyn, este probabil cel mai de stânga lider al Partidului Laburist de după cel de-al doilea război mondial. Al paisprezecelea lider ales din 1922 încoace, Corbyn va trebui să conducă un partid învins recent în alegeri, dar și în bună măsură sceptic cu privire la capacitățile noului lider de a-l conduce la victorie peste cinci ani. 

Potrivit rezultatelor anunțate sâmbătă, Corbyn a obținut aproape 60% din voturile celor 422000 membri de partid, simpatizanți înregistrați și sindicaliști afiliați, fiind urmat de deputații Andy Burnham 19%, Yvette Cooper 17% (ambii foși miniștri în guvernele conduse de Tony Blair și Gordon Brown înainte de 2010) și Liz Kendall 4%.

Vicelider al Partidului Laburist a fost ales deputatul Tom Watson, cunoscut pentru campania sa împotriva influenței asupra clasei politice a trustului de presă condus de magnatul australo-american, Rupert Murdoch.

În vârstă de 66 de ani, Corbyn nu are practic niciun fel de experiență de conducere în politică: de când a fost ales pentru prima oară deputat în circumscripția Islington North din nordul Londrei în 1983, el a fost practic un rebel de profesie, votând de peste 500 de ori împotriva liniei partidului său în Camera Comunelor, inclusiv în perioada 1997 - 2010 când Laburiștii s-au aflat la putere.

De aceea, el nu a fost numit în nicio funcție ministerială sau în cabinetul din umbră, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la statutul său de lider al opoziției și, mai important, de prim ministeriabil. 

Corbyn va avea dificultăți în a recruta politicieni de calibru în cabinetul din umbră: unii deputați, foști miniștri au anunțat deja că nu vor accepta astfel de posturi, iar alții nu manifestă prea mult entuziasm în a i se alătura. 

Cum poate Corbyn cere loialitate, întreabă criticii săi, din moment ce el și-a făcut o virtute din lipsa de loialitate față de propriul partid în cei 33 de ani de când este parlamentar?

Program de stânga

Dar trecând peste disensiunile interne suscitate de persoana sa, cea mai mare problemă a lui Corbyn este legată de politicile sale. 

La capitolul cel mai important - economia - Corbyn este un intervenționist, mergând până acolo încât să abolească independența Băncii Angliei, cerându-i să tipărească bani în vederea finanțării unor proiecte de investiții în construcția de locuințe, transporturi și energie. 

Socialismul lui Corbyn este și mai evident când vine vorba de mărirea ratelor de impozit pe venit pentru cei cu venituri mari precum și legiferarea unor salarii maxime pentru bancheri.

Diferenţa cea mai mare faţă de Partidul Conservator, condus de premierul David Cameron, este însă atitudinea faţă de austeritate, care pentru Corbyn nu este necesară. Deficitul bugetar actual de 90 de miliarde de lire, circa 4% din Produsul Intern Brut poate fi redus şi fără reducerea cheltuielilor bugetare şi oricum nu trebuie o dată precisă pentru eliminarea sa, aşa cum au promis Conservatorii, este de părere Corbyn, care vorbeşte în termeni destul de vagi de reducerea evaziunii şi a evitării fiscale ca sursă de reducere, dar nici măcar în partidul său nu este privită această propunere ca una prea serioasă.

Altă politică socialistă prevede naţionalizarea căilor ferate şi a sectorului energetic, precum şi a Royal Bank of Scotland, parţial proprietatea statului care a salvat banca în timpul crizei financiare din 2008 - 2009.

În domeniul educaţiei el respinge orice implicare a iniţiativei private în finanţarea construirii şi întreţinerii şcolilor publice şi promite abolirea taxelor universitare de 9000 de lire pe an în Anglia, cu un cost total de 10 miliarde de lire anual pentru bugetul de stat.

Ataşamentul său ideologic faţă de egalitatea în educaţie este atât de puternic încât el a divorţat de cea de-a doua soţie care nu era de acord ca fiul lor să fie trimis la şocala locală care era extrem de slabă, preferând să-l trimită la o şcoală de stat selectivă, genul de şcoală căreia i se opune Corbyn.

La fel şi în sănătate el respinge categoric implicarea sectorului particular în Serviciul Naţional de Sănătate (NHS).

Anti NATO și SUA

În domeniul politicii externe şi de apărare, amprenta ideologiei de stânga este poate cea mai puternică: Corbyn doreşte ieşirea Marii Britanii din NATO, renunţarea la submarinele nucleare de tip Trident, este ambiguu cu privire la apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană, iar discursul său are puternice accente anti-americane și foarte conciliante la adresa Rusiei.

Corbyn este opus oricărei intervenţii militare în străinătate, el fiind vehement opus în trecut intervenţiilor în Irak, fosta Iugoslvaie, Afganistan, din nou Irak, Libia şi mai nou Siria. El este un puternic sprijinitor al cauzei palestiniene, i-a numit în trecut pe Hamas şi Hezbollah "prietenii noştri" şi are legături strânse cu critici vehemenţi ai Israelului care uneori fac şi declaraţii antisemite.

Primul test pentru noul lider Laburist în această chestiune va veni probabil curând, atunci când premierul Cameron va supune în Camera Comunelor solicitarea guvernului său de aprobare a loviturilor aeriene de către aviația britanică împotriva organizației Statul Islamic. Atunci se va vedea de cât sprijin se bucură în rândul partidului parlamentar.

În sfârşit, deşi Corbyn este primul lider al unuia dintre cele două mari partide cu convingeri republicane ferme, el a spus că nu este interesat de schimbarea actualei monarhii constituționale.  

Pentru numeroșii săi partizani din publicul larg, Corbyn este văzut ca unul dintre rarii politicieni care spune ce gândește, un lider anti-establishment.

Pentru numeroșii săi adversari din rândul clasei politice, Corbyn este un om al trecutului care reinventează rețete eșuate în anii '70 ai secolului trecut și care riscă nu doar condamnarea Partidului Laburist la opoziție pe mulți ani înainte, ci riscă să provoace o scindare a acestui partid de stânga, vechi de mai bine de un secol.

1484