Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Grecii, din nou la urne. A treia oară în acest an

alegeri_anticipate_grecia.jpg

Alegătorii greci sunt chemați să aleagă un nou parlament
Alegătorii greci sunt chemați să aleagă un nou parlament
Image source: 
Reuters

Grecii merg la urne duminică, a treia oară anul acesta, pentru un scrutin legislativ cu rezultat incert. Oricare ar fi noul guvern grec care va trebui să respecte măsurile de austeritate, alegerile anticipate au produs indiferenţă şi confuzie în electorat.

Alegătorii trebuie să decidă dacă îi vor oferi din nou puterea fostului premier Alexis Tsipras, dacă vor lăsa economia ţării în mâinile liderului conservator Evangelos Meimarakis sau vor alege unul dintre numeroasele partide mici a căror putere creşte constant. Alegerile au fost convocate luna trecută de Tsipras în încercarea de a obţine un mandat cu o mai largă susţinere populară, după încheierea acordului controversat cu creditorii europeni în schimbul celui de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia. Tsipras şi-a dat demisia în data de 20 august, după doar opt luni la conducerea guvernului grec, convocând alegeri anticipate.

Cel de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia care a fost stabilit pentru o perioadă de cinci ani, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost aprobat în august de miniştrii finanţelor ai statelor din zona euro.

Când alegerile au fost convocate de Tsipras, poziţiile unei majorităţi din Syriza nu au fost luate în calcul. În baza unor păreri diferite faţă de măsurile de austeritate, s-a produs o sciziune în cadrul partidului, facţiunea radicală din Syriza constituindu-se un nou partid anti-austeritate, Uniunea Populară, condus de fostul ministru al energiei, Panagiotis Lafazanis, formaţiune care se află în concurenţă cu Partidul Comunist pentru voturile alegătorilor de stânga.

Tsipras, o figură dominantă în peisajul politic al Greciei, a produs numeroase controverse de când a venit la putere, existând posibilitatea de a produce o nouă sciziune în partidul său după alegerile de duminică.

Formaţiunile reprezentative de centru care vor participa la alegeri sunt PASOK şi To Potami , în timp ce cele de dreapta sunt reprezentate de Partidul moderat şi proeuropean Noua Democraţiei, cel populist, anti-austeritate, Grecii Independenţi şi partidul de extremă drepta, neonazist, Zorii Aurii.

Pentru partidul fostului premier Alexis Tsipras, miza alegerilor parlamentare anticipate este să obțină un mandat puternic, adică o majoritate absolută, pentru a putea guverna în următorii patru ani, după cum spunea chiar liderul Syriza la scurt timp după ce demisionase de la conducerea guvernului. Alexis Tsipras vede alegerile de duminică drept o șansă pentru formațiunea sa de a ieși din sistemul bipartid Noua Democrație (de dreapta) și PASOK (socialiști), cele două formațiuni care au dominat viața politică a Greciei în ultimii 40 de ani.

Potrivit ultimelor sondaje, grecii şi-au pierdut încrederea în promisiunile anti-austeritate, dar nu sunt convinşi nici de promisiunile conservatorilor privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Astfel, două sondaje publicate săptămâna aceasta arată că partidul Syriza, al lui Tsipras, şi Noua Democraţie, condusă de Evangelos Meimarakis, sunt aproape la egalitate, fiind creditate fiecare cu aproximativ 27 la sută din voturi. Un sondaj publicat joi arăta că Noua Democraţie avea un uşor avans.

Devenind popular pentru promisiunile anti-austeritate, făcute când ajungea la putere în ianuarie, pe fondul nemulţumirilor faţă de condiţiile impuse de creditorii internaţionali Greciei, Alexis Tsipras părea cândva invincibil. Popularitatea sa a rămas intactă şi în lunile de negocieri dure cu Bruxelles-ul pentru un al treilea acord de finanţare, când băncile elene au fost închise, numai că situaţia s-a schimbat de când a demisionat.

Totuși, sondajele, care confirmă creşterea popularităţii formaţiunii Noua Democraţie în defavoarea Syriza, sugerează că niciun partid nu va câştiga majoritatea absolută, chiar şi cu bonusul de 50 de mandate primit de formaţiunea clasată pe primul loc. În cadrul unei dezbateri televizate, Tsipras a exclus posibilitatea unei mari coaliţii cu conservatorii, apreciind că ar fi ”nenaturală”.

Partidul Unitatea Populară, format în august de circa 40 de parlamentari care au părăsit Syriza, şi Grecii Independenţi, foştii parteneri de coaliţie ai lui Tsipras, sunt creditaţi cu mai puţin de 3% în sondaje, sub pragul necesar intrării în Parlament.

Liderul conservatorilor, Evangelos Meimarakis, care l-a acuzat pe Tsipras că i-a minţit pe alegători, a promis că va revigora economia şi va spori colaborarea politică. Partidul său a sprijinit în ultimele luni Syriza, la voturile importante privind acordul de creditare, dar nu este sigur că va putea atrage suficienţi parteneri de coaliţie pentru a guverna.

În acest timp, la Bruxelles, analiştii afirmă că singura aşteptare este ca oricine ar câştiga alegerile să se asigure că Grecia îşi îndeplineşte angajamentele asumate în fața creditorilor internaționali.

Amintim că miniştrii finanţelor ai statelor din zona euro au aprobat, în vară, noul plan de asistenţă financiară destinată Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro. Asta după ce liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană.