Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


UE impune migranṭi statelor membre

România va accepta migranṭi în urma deciziei luate marṭi 22 septembrie de miniṣtrii de interne ai UE reuniṭi la Bruxelles. Astfel 2475 de migranṭi  vor veni în România din Italia si Grecia.

Ei fac parte din cei 120.000 sositi în UE între lunile iulie si septembrie. Alaturi de România, alte trei state membre au votat împotriva mecanismului de redistribuire a migranṭilor.

Decizia UE este una legalᾰ, a afirmat preṣedinṭia luxembourghezᾰ ṣi niciun stat membru nu are dreptul s-o refuze.

Iatᾰ, situaṭia este fᾰrᾰ echivoc, România va trebui sᾰ accepte 2475 de migranṭi în baza acestei redistribuiri. Ei vor sosi în România pe percursul sᾰptᾰmânilor ṣi lunilor urmᾰtoare. Acestora li se adaugᾰ alṭii 1750 acceptaṭi deja din luna iulie.

 

Cu totul, România va primi 4225 de migranṭi

 

Cifrele au fost acceptate pe baze voluntare. România a votat împotriva principiului redistribuirii ṣi nu a migranṭilor ca atare. 

 

Problema este destul de complexᾰ, însᾰ. Numrul total al celor care trebuie repartizaṭi pe aproape întregul teritoriu UE este de 120.000 . Pentru 54.000 dintre aceṣtia (aflaṭi în Ungaria),  nu s-a gᾰsit o destinaṭie finalᾰ, ei vor fi pentru moment  atribuiṭi proporṭional Greciei ṣi Italiei ṣi poate ṣi altor state, pe baze voluntare.

 

Si în general, trebuie împiedicate aṣa numitele "fluxuri secundare", anume plecarea unui migrant dintr-un stat unde a primit acte de ṣedere într-un altul, unde el ar fi ilegal. Pentru asta, statul membru gazdᾰ trebuie sᾰ îl verifice periodic.

Dacᾰ totuṣi el pleacᾰ, va fi "repatriat" imediat ce este prins ṣi asta pe banii statului din care a fugit. Dacᾰ refuzᾰ sᾰ se întoarcᾰ, migrantul va fi "forṭat" s-o facᾰ.

 

In fine, se poate pune întrebarea daca alturi de Ungaria, Cehia ṣi Slovacia, România este izolată acum din punct de vedere politic fiindcᾰ  a votat împotriva deciziei.

La prima vedere s-ar zice cᾰ nu, era dreptul sᾰu s-o facă Franṭa ṣi Germania însᾰ i-au ṭinut discursuri amare în cadrul reuniunii iar Preṣedinṭia luxembourgheza a UE a încercat o explicaṭie a problemei.

 

"Aceste ṭᾰri, a spus ministrul de interne Jean Asselborn, au impresia cᾰ tot ceea ce vine de la Bruxelles este un dictat , or ele care au fost avut regimuri dictatoriale, nu mai vor aṣa ceva".

 

Nu e clar dacᾰ aceasta este o scuzᾰ sau mai degrabᾰ un mod elegant de le critica pe cele patru ṭᾰri estice nedoritoare de migranṭi.