Migraţia: UE se reconciliază dar păstrează un gust amar

Ajutorul  umanitar pentru Iordania, Turcia, Liban ṣi pentru ṭᾰrile din Balcani  în valoare de 1 miliard de euro pe care UE îl va acorda Planului mondial pentru alimentaṭie este una dintre decizii.

România va aloca 300.000 euro acestui program ONU în urmᾰtorii trei ani, dupᾰ cum a anunṭat Preṣedintele Klaus Iohannis.

La fel, mai multe fonduri vor fi alocate Ageṭiei europene Frontex si Biroului  European de Sprijin pentru Azil. Acestea ar trebui sᾰ fie astfel mai operaṭionale decât pâna acum.

Punctele de acces în UE (hot spots)  susṭinute cu bani ṣi expertizᾰ comunitare, pentru a ajuta la trierea migranṭilor, vor fi înfiinṭate pâna la sfârṣitul lunii noiembrie.

 Ele se vor afla în statele frontaliere ṣi nu vor fi doar centre de înregistrare, ci pot sᾰ asigure ṣi repatrierea celor care sunt refuzaṭi în UE.

Dar propunerea Comisiei Europene de a întᾰri, pâna la sfârṣitul anului, paza la frontierele externe ale UE nu a fost întâmpinatᾰ cu cine ṣtie ce entuziasm.

"Este la o adicᾰ o problema care ṭine de suveranitatea fiecᾰrui stat", a spus Preṣedintele UE Donald Tusk , încercînd sᾰ gᾰseascᾰ o scuzᾰ.

In fine, în urma recentelor tensiuni privind repartizarea in UE a 120.000 de migranṭi , era de aṣteptat ca atmosfera la Bruxelles sᾰ fie una tensionatᾰ. România, Slovacia, Cehia ṣi Ungaria au votat marṭi 22 septembrie împotriva deciziei.

Se pare totuṣi cᾰ în afara unui schimb de replici "energice" între Austria ṣi Ungaria, alte incidente nu au existat.

Votul celor patru a lᾰsat însᾰ un gust amar. Preṣedintele francez Fraçois Hollande a declarat înaintea reuniunii ca "cei care nu împᾰrtᾰṣesc valorile europene, ar trebui sᾰ-ṣi puna problema prezenṭei lor în sânul UE".

Acest tip de declaraṭie ne poate face sᾰ credem cᾰ la un moment, cele patru se vor gᾰsi izolate în clubul european, într-un fel sau altul.