Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O zi din viaţa unui jihadist

Serviciile speciale franceze se tem că jihadiştii occidentali întorşi din Siria ar putea comite atentate în Franţa şi în Europa. Magistraţii antiterorişti francezi au primit de la serviciile de informaţii un document care se numeşte « Recrutare, parcurs şi activităţile luptătorilor francezi». Acest document explică viaţa cotidiană a candidaţilor francezi la jihad. Ziarul Le Monde a avut acces la această analiză despre drumul jihadiştilor din Europa până în Siria şi înapoi.

Documentul  începe prin a descrie modul în care aspiranţii la jihad ajung în zonele de luptă. Pleacă din Franţa, dar nu merg direct către Istanbul, ci fac o primă escală în Belgia, Germania, Elveţia sau Spania, ca să li se mai piardă urma.  Alţii traversează toată Europa, până în Turcia.

O dată ajunşi la frontiera turco-siriană, candidaţii sunt preluaţi de nişte ghizi, care, în schimbul a o sută sau două de euro, îi duc până în Siria.  Traversarea frontierei nu e foarte dificilă, uneori trebuie trecut pe lângă nişte sârmă ghimpată.

Prima decepţie a jihadiştilor occidentali apare însă aici, pentru că nu ştiu în ce grupare vor ajunge. Astfel, raportul scrie clar că prieteni plecaţi din Franţa împreună, s-au trezit în Siria că fac parte din grupări teroriste rivale, deoarece nu au trecut frontiera în acelaşi timp şi nici nu au avut aceiaşi ghizi.  Unii au nimerit în gruparea Jabbat al Nosra, ceilalţi în Organizaţia Stat Islamic – amândouă invocă islamul radical, dar în Siria se înfruntă între ele. 

Ajunşi acolo, occidentalii depun jurământul de credinţă, li se confiscă actele de identitate şi apoi sunt trimişi în tabere de antrenament. O zi normală într-o astfel de tabăra e cam aşa : trezire la ora cinci şi jumătate pentru rugăciune, antrenament fizic intens, instruire militară, îndoctrinare religioasă şi cursuri de rezistenţă psihologică.

După perioada de formare, luptătorii sunt grupaţi în aşa numitele katiba, adică batalioane, în funcţie de afinităţile lingvistice. Luptătorii francezi sunt astfel deseori alături de belgieni.

În general, foştii jihadişti care s-au întors în Franţa nu recunosc că au participat la lupte, ci spun că au făcut patrulări sau misiuni de observare. Totuşi, serviciile secrete franceze arată că jihadişti francezi au participat la biciuiri sau decapitări.

Suntmulţi cei care nu se adaptează condiţiilor extrem de dure din organizaţiile jihadiste şi vor să se întoarcă. Statul Islamic se confruntă cu un val de dezertări şi a instituit pedepse dure, chiar şi pedeapsa capitală, pentru cei care pleacă fără autorizaţie.

Unii scapă însă şi se întorc în ţările occidentale din care au plecat.  Marea temere a serviciilor de informaţii este însă că jihadiştii se pot întoarce special, având o misiune din partea Organizaţiei Stat Islamic.  Un suspect interpelat recent descria Siria ca o "uzina de terorişti", formaţi pentru a lovi Franţa şi Europa "într-un viitor foarte apropiat."

Această e marea provocare căreia trebuie să îi facă astăzi faţă Europa : cum să îi deosebeşti pe cei care se întorc traumatizaţi de experienta siriană, de teroriştii trimişi special pentru a-şi continuă lupta în Europa  Un exerciţiu cu atât mai complex, cu cât Statul Islamic îşi sfătuieşte membrii să nu comită atentate în ţara lor de origine, ci în alte state, tocmai pentru a fi cât mai greu de reperat.