Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Migraţia: măsuri tehnice agreate la Bruxelles

f-migrants-a-20151021.jpg

Migraţia: măsuri tehnice agreate la Bruxelles

Liderii din Balcani, Estul Europei, Germania si Comisia Europeană s-au reunit duminică seară, 25 octombrie, la Bruxelles pentru a găsi soluţii comune valului de migranţi. România a fost prezentă.  Multă vorbă, puţină acţiune, tensiune palpabilă în aer, reuniunea de dumnică nu a fost un succes. Slovenia a vorbit despre pericolul ca UE să piară din cauza crizei.  Câteva idei de cooperare comune au fost totuşi agreate, dar fără bază juridică.

Invitați de Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker să nu mai vorbească unii despre alții ci unii cu alții, liderii din Balcani ṣi din Centrul Europei au fost de acord cu câteva măsuri.

Problema actuală este reprezentată mai ales de tensiunile apărute la graniṭa sloveno-croată ṣi de numărul de refugiaṭi pe care-i poate adăposti Grecia.

Aceasta nu poate păstra mai mulṭi de 30.000,  or toate celelalte ṭări i-ar fi alocat bucuroase vreo  50.000. Prin urmare, acomodarea ṣi acompanierea a altor 20.000 va fi luată în grijă de ONU.

710.000 migranți provenind din sud sunt estimaṭi a se afla acum pe teritoriu UE, aproximativ 500.000 din aceṣtia au tranzitat în ultimele luni Grecia pentru a pleca apoi spre Germania,  prin Balcani.

Iar Grecia a fost de acord cu creerea mai multor puncte de acces pentru înregistarea migranṭilor, subiect asupra căruia era reticentă pâna acum. Înregistrarea și amprentarea migranților în aceste centre este crucială, spunea Juncker, "fără înregistrare nu există niciun drept".

 

Măsuri cosmetice de ultimă oră

 

Bazate pe un gentlemen's agreement, întrucât nu există o bază juridică, deciziile luate privesc schimbul de informaṭii între ṭările vizate, asigurarea unui trai decent pentru refugiaṭi, gestiunea fluxului migratoriu ṣi "miṣcările secundare" ca ṣi paza frontierelor externe Schengen.

Toate ṭările vizate trebuie să înfiinṭeze în 24 de ore la ministerul de interne structuri pentru schimbul permanent de informaṭii.

Acesta este indispensabil penstru gestiunea migranṭilor aflaṭi acum pe teritoriul UE ṣi pentru fluxurile migratorii care ar mai putea veni. Iată aici o posibilă rezolvare a crizei sloveno-croate.

 

De altfel, participanṭii la acest mini summit s-ar fi angajat să nu mai ia măsuri unilaterale.

În cooperare cu ONU,  ṭările trebuie să se asigure că sunt pregătite să primească refugiaṭi ṣi să le ofere acestora adăposturi.

În caz de probleme financiare, ele trebuie să se manifeste în cel mai scurt timp pe lângă instanṭele europene pentru a cere asistenṭă financiară. Activarea mecanismului UE de protecṭie civilă , de exemplu, este posibilă, dar o ṭară trebuie mai întâi s-o ceară instanṭelor de la Bruxelles.

Organismele financiare internaṭionale pot fi ṣi ele implicate la cerere.

În fine, privind paza frontierelor externe Schengen, se cere implementarea acordului între Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, ca ṣi cel cu Albania.

Agenṭia Frontex capătă un rol crucial în asigurarea primirii refugiaṭilor la aceste graniṭe, monitorizarea celor care nu au fost înregistraṭi la prima intrarea în Schengen, în Grecia ca ṣi pentru amprentarea lor în Croaṭia.

Partea cea mai importantă este totuṣi implementarea totală a planului de acṭiune comun UE-Turcia, care trece inevitabil ṣi prin promisiunea ca negocierile europene ale Turciei să fie accelerate la Bruxelles.

Toate acestea sunt însă măsuri cosmetice pe termen scurt. Nu a putut fi vorba acum ṣi aici despre regândirea politicii de migraṭie a UE.

 

Tensiuni palpabile

 

Deṣi este clar că Turcia reprezintă elementul pivot al gestiunii crizei migraṭiei, ṭara nu a fost invitată la reuniunea de la Bruxelles. Ce-i drept, discuṭiile cu Ankara au avut deja loc de curând ṣi ele n-au fost tocmai uṣoare. Nimeni nu ṣtie dacă Turcia va ṣi implementa planul agreat cu europenii.

Iar la reuniunea de duminică seara, tensiunile erau palpabile cu toate că însuṣi scopul reuniunii a fost acela de a calma această stare de fapt.

De săptămâni întregi, Croaṭia și Slovenia se pârăsc reciproc la Înalta Poartă (Comisia Europeană) iar Ungaria pare să scape din nou de sub control. De aceea, Comisia a decis organizarea precipitată a acestui mini summit, eclipsîndu-l astfel pe Preṣedintele UE Donald Tusk.

Sarcina de a invita lideri UE la Bruxelles îi aparṭine lui Tusk (prin litera Tratatelor UE), dar Jean-Claude Juncker a decis să lase eticheta la o parte.

În cadrul reuniunii, Ungaria a refuzat să se exprime, pe când Slovenia a fost agresivă. În faṭa acestei lipse de voinṭă politică, Germania a încercat să joace cartea emotivităṭii.

Juncker a cerut ca ṭările să renunṭe imediat la practica de a-ṣi trimite refugiaṭi unele altora, cum este cazul croato-sloven. Nimic nu ne dovedeṣte acum cᾰ aceastᾰ situaṭie va lua sfârṣit.