Camera Lorzilor administrează o înfrângere usturătoare guvernului

Camera Lorzilor a adoptat două moțiuni prin care prevede compensații pentru milioanele de persoane afectate de reduceri și o alta care cere amânarea măsurilor până la studierea lor de către un organism independent.

Ministrul de finanțe George Osborne a declarat că va ține cont de aceste voturi, dar a adăugat că acestea vor avea consecințe "constituționale". 

Marea Britanie nu are o constituție scrisă, ci o colecție de legi cu caracter constituțional, cutume și precedente, iar una dintre convențiile constituționale prevede că nu poate exista opoziție din partea Camerei Lorzilor în legislația financiară sau în cea prevăzută de programul electoral al partidului de guvernământ.

Spre deosebire de Camera Comunelor, unde Partidul Conservator are o majoritate absolută după alegerile parlamentare din luna mai, în Camera Lorzilor, care este formată din membri numiți pe viață și de câteva zeci de lorzi ereditari, niciun partid nu este majoritar.

Opoziția, formată din Laburiști, Liberal Democrați și independenți, a votat împotriva reducerilor de credite de impozite - sume de bani plătite de stat persoanelor care lucrează dar au venituri mici - de peste patru miliarde de lire anual, susținând că acestea vor avea un efect extrem de sever mai ales la persoanele cu veniturile cele mai mici, dar premierul Cameron și cancelarul Osborne spun că opoziția nu ia în calcul și mărirea salariului minim legal și alte măsuri de protecție socială.

În plus, Conservatorii susțin că prin acest vot Camera Lorzilor își depășește atribuțiile constituționale, dar opoziția susține că acest act legislativ nu este unul financiar, ci unul social și că nu este un un proiect de lege nou, ci un așa numit instrument secundar prin care se modifică o lege deja existentă.

Unii membri marcanți ai Partidului Conservator au avertizat că prin acest vot Camera Lorzilor a declanșat un conflict constituțional și unii dintre ei au dat de înțeles că premierul Cameron ar putea numi un număr mare de lorzi pentru a întoarce balanța puterii în camera superioară.

O astfel de măsură, la care recurgeau acum peste o sută de ani unii prim miniștri britanici, este însă extrem de riscantă politic și riscă să antreneze în această controversă și pe Regina Elisabeta a II-a, care face numirea la propunerea șefului guvernului și care nu o poate refuza, dar care prin acest act s-ar implica în politica partizană, ceea ce ar intra în contradicție cu obligația de imparțialitate a suveranului.

Această divergență aduce din nou în discuție reforma Camera Lorzilor, care are deja aproape 800 de membri, și care a fost începută și abandonată de mai multe ori în ultimele decenii.

Pentru unii această cameră reprezintă un anacronism, pentru alții un contra-balans la puterea Camerei Comunelor, aleasă, dar dominată de un singur partid, iar alternativele nu s-au dovedit până acum prea atractive.