Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Chișinău: Au început negocierile pentru formarea coaliției de guvernare

Liderii PD și PL, dar și fostul premier Iurie Leancă s-au reunit într-o ședință la Parlament, unde au început negocierile pe marginea formării unei noi coaliții de guvernare, după ce Guvernul condus de liberal-democratul Valeriu Streleț a fost demis cu votul comuniștilor, socialiștilor, dar și democraților pentru "corupție si ineficienta". Reprezentanții PLDM nu au participat la negocieri. Între timp, președintele moldovean a numit un premier interimar, după ce Streleț i-a prezentat vineri demisia. Este vorba de vicepremierul liberal pe probleme sociale Gheorghe Brega.

La prima ședință, care a durat mai bine de o oră, politicienii moldoveni au convenit ca, într-un timp cât mai scurt, să fie format un nou Executiv. La ieșire, liderii politici au ținut să sublinieze că R.Moldova nu are nevoie acum de alegeri anticipate, ci de o majoritate parlamentară funcțională, iar pentru funcția de premier candidatura lui Iurie Leancă, în prezent președinte al Partidului Popular European, ar fi potrivită. În opinia președintelui PD, Marian Lupu, alegerile parlamentare anticipate sunt amplificate de alte forțe din exterior.

Vor fi depuse eforturi ca alegerile parlamentare să fie evitate. Aceste negocieri vor demonstra clar cine își dorește alegeri anticipate și cine nu. Avem la dispoziție cel mult trei săptămâni pentru a forma Executivul ”, a declarat președintele PD.

La rândul său, liderul PL, Mihai Ghimpu, a afirmat că liberalii nu vor accepta nici o guvernare minoritară, nici cu socialiștii, nici cu comuniștii. ”Am înțeles ca am venit nu pentru propriile plăceri, dar pentru ceea ce ține de viitorul nostru. Sperăm să vină cei de la Partidul Liberal Democrat și să fie creat un nou Guvern. Mai important sunt oamenii și cauza. Eu sper că liberal-democrații se vor așeza la masa de negocieri și vom începe discuțiile. Nu există altă cale”, susține Ghimpu.

Liberal-democrații nu au venit la negocieri. Duminică, cel mai probabil, membrii PLDM vor avea o sedință la partid, unde vor decide acțiunile ulterioare.

Cine este noul premier interimar, Gheorghe Brega?

Președintele Nicolae Timofti a semnat vineri doua decrete, cel de demisie a lui Valeriu Streleț, dar și cel de numire a liberalului Gheorghe Brega în funcția de premier interimar.

Medic de profesie, Gheorghe Brega a fost deputat pe listele Partidului Liberal din 2009. La 30 iulie 2015, a fost numit vicepremier în Guvernul Streleț, pe probleme sociale.

Referindu-se la numirea colegului în funcția de premier interimar, Mihai Ghimpu a spus: ”Liberalii trebuie să salveze din nou situația. Gheorghe Brega este om cu caracter, patriot. Dnul Leancă ar fi un bun prim-ministru, dar asta trebuie să o spună toți”, consideră Ghimpu.

Noul premier interimar, Gheorghe Brega, și-a exprimat speranța că reprezentanții partidelor din alianța pro-europeană, inclusiv PLDM, se vor așeza în scurt timp la masa de negocieri, dând dovadă de maturitate politică. "Daca nu revin la discuții cele trei partide, pierdem Alianta pentru Integrare Europeana", a declarat Gheorghe Brega.

Numele noului premier interimar este legat de un scandal de proporții, din anul 2013. Atunci, o asistenta medicală s-a plâns că a fost schilodită de Gheorghe Brega în 1994 pe când era șef de secție la Spitalul Oncologic. Brega, însă, a respins acuzațiile, declarând că ar fi bătut-o soțul ei, scrie Protv.

Gheorghe Brega, născut la 25 septembrie 1951 în Drepcăuți, Briceni, va ocupa funcţia de prim-ministru interimar până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. Săptămâna viitoare, președintele țării ar putea avea consultări cu grupurile parlamentare în vederea desemnării viitorului premier moldovean.

Un nou Guvern trebuie investit în cel mult trei luni. După ce va fi desemnat, viitorul șef al Executivului va prezenta în maxim 15 zile noul Cabinet de Miniștri. Dacă acesta nu obține votul de încredere din partea deputaților, președintele țării vine cu o altă candidatură pentru funcția de prim-ministru. Dacă și de această dată nu este susținută, șeful statului poate dizolva Parlamentul și anunță alegeri parlamentare anticipate.