Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Explicații: Cioloș în Parlament, Cameron la București

dacian-ciolos-premier.jpg

Premierul Dacian Cioloș reprezintă România la Consiliul European de iarnă (17-18 dec 2015) de la Bruxelles

Comisiile reunite pentru afaceri europene au dat ieri aviz favorabil mandatului premierului Dacian Cioloș de a participa la reuniunea de iarnă a Consiliului European. După cum se știe, premierul Cioloș a fost desemnat de președintele Iohannis să reprezinte România la acest Consiliu. Ce aduce nou o asemenea procedură în spațiul nostru politic?

Dincolo de interpretările de natură strict politică sau partizană, evenimentul de ieri reprezintă un pas spre normalitate. Mai întâi de toate, un pas către internalizarea afacerilor europene, care reprezintă în primul rând un element de politică internă, în legătură directă cu activitatea guvernului. În aceste condiții, prezența șefului guvernului în fața reprezentanților Parlamentului este normală, chiar dacă avizul este consultativ și a fost dat doar de niște comisii de afaceri europene, nu de plenul Camerelor. Asemenea avize parlamentare se dau în multe țări ,  chiar dacă nu sunt obligatorii, cum ar fi cazul Olandei. Dar șefii de guverne nu au cum să ignore opiniile Parlamentului. Cam pe aceeeași direcție pot merge lucrurile și în România. Și, personal, nu văd de ce , în viitor, nu s-ar putea ca  la discuțiile care preced Consiliile Europene să nu participe și membri ai altor comisii, de apărare și ordine publică, de exemplu, dacă este vorba despre terorism și securizarea frontierelor. După cum, nu văd de ce nu ar fi posibile și dezbateri și rezoluții adoptate în plen. Ar însemna foarte mult pentru aducerea problematicii europene în mijlocul dezbaterii interne, așa cum este și normal. Afacerile europene sunt parte a politicii interne și gestionarea lor nu poate fi apanajul unei singure persoane, fie ea președintele României. Și este foarte important că premierul a adus în fața membrilor Parlamentului și problema președinției române a Consiliului European, din 2019. Un moment important, care trebuie pregătit încă de pe acum.

Și tot în legătură cu afacerile europene, astăzi vine la București premierul britanic David Cameron, aflat în plină efervescență a negocierilor cu partenerii europeni în vederea unui compromis de natură a menține Marea Britanie în Uniune.

Da, după consultările cu Sofia, iată-l pe prim-ministrul britanic la București. Nucleul tare al discuțiilor cu România îl constituie, desigur, cerința Marii Britanii de a-i excepta pe angajații străini din Marea Britanie - atenție, e vorba despre cetățenii Uniunii Europene - de la primirea de beneficii sociale, pe o durată de câțiva ani. Această cerință este împotriva tratetelor europene, care prevăd libera circulație a forței de muncă în interiorul Uniunii, deci drepturi egale pentru toți angajații, indiferent de țara de origine, dacă vorbim de state membre. Ca să o spunem mai clar, așa cum firmele britanice au un statut egal pe piața din România cu cele autohtone, la fel de bine și lucrătorii români trebuie să aibă același statut cu cei autohtoni pe piața britanică. Orice modificare a acestui principiu presupune o amendare a Tratatului Uniunii, pe care și Marea Britanie l-a acceptat la vremea respectivă. Or, Tratatul se schimbă cu unanimitatea membrilor, deci ar trebui să fim și noi de acord.

Și România ar putea fi de acord cu această cerință britanică?

La întâlnirea de ieri cu parlamentarii, premierul Cioloș a reafirmat dorința României ca Marea Britanie să rămână în cadrul Uniunii – ceea ce deja înseamnă că trebuie să se ajungă la un compromis. Și, să nu ne facem iluzii, dacă David Cameron vine la București, vine ca să caute acest compromis. Ceeea ce, în mod logic, ar presupune că Marea Britanie ar avea de oferit și anumite compensații României. Întrebarea este dacă Bucureștiul va considera că Tratatul European poate fi negociabil în chestiunea liberei circulații a forței de muncă și până unde poate merge această negociere. O altă întrebare este dacă și alți parteneri europeni din regiune, în situație asemănătoare cu a României, cum ar fi Polonia, sunt și ei gata de compromisuri. Chestiunea rămâne complicată și ar trebui să facă obiectul multor dezbateri interne. De aceea, aceste consultări ale premierului cu parlamentul trebuie

810