Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


6 francezi din 10 au votat ieri în alegerile pierdute de Frontul Naţional

7 regiuni pentru dreapta, 5 la stânga, Corsica în mâinile naţionaliştilor şi nicio regiune pentru Frontul naţional. 

Aşa se poate rezuma foarte pe scurt rezultatul electoral după turul doi al regionalelor desfăşurat ieri în Franţa. Per total, pe ansamblul teritorului francez, dreapta reuneşte aproape 40 la sută, stânga 32 de procente iar exterma dreaptă puţin peste 28 la sută.

Pe tabela de scor, dreapta, mai exact conservatorii reuniţi în partidul LR al ex-preşedintelui Nicolas Sarkozy, câştigă meciul cu 7 la 5 în faţa stângii. In general însă alegerile intermediare sunt şi mai favorabile opoziţiei. Astfel în 2010, la precedentele regionale, socialiştii pictaseră în roz harta Franţei câştigând 21 de regiuni din 22. Actuala opoziţie, de dreapta deci, nu reuşeşte această performanţă. Socialiştii, la putere pe plan naţional, evită o a 4-a înfrângere usturătoare consecutivă de când a ajuns François Hollande la putere în 2012. Cu 5 regiuni sub control nu putem vorbi de o derută a electorală a socialiştilor chiar dacă ei pierd printre altele şi simbolica regiune pariziană, cea mai populată a Franţei. Acum câteva luni însă nimeni nu îndrăznea printre socialişti să prezică un rezultat atât de miraculos pentru oamenii puterii.

Victoria conservatorilor e deci foarte relativă dacă nu uităm că în două regiuni ea se datorează faptului că socialiştii s-au retras acolo din cursă. Republicanii lui Sarkozy pot totuşi răsufla uşuraţi după contra-preformanţa din primul tur unde fuseseră devansaţi de extrema dreapta. Liderul partidului, a cărui capacitate de a contra Frontul naţional a fost repusă în cauză acum o săptămână, speră totuşi să poată profita de rezultatele de la turul doi pentru a se impune anul viitor în postul de candidat al dreptei la prezidenţialele din 2017.

Pentru Frontul naţional, cu zero regiuni cucerite după ce la primul tur ieşise în frunte în 6 din cele 13 regiuni, ecuaţia e mai departe imposibil de rezolvat. Extrema dreaptă face mai departe frică unei buni părţi a francezilor chiar dacă culege tot mai multe voturi. Pentru moment nimeni nu vrea să se alieze cu mişcarea lui Marine Le Pen, lucru care explică izolarea Frontului naţional pe eşichierul politic în ciuda unui scor istoric de mare. Francezii nu au votat niciodată aşa mult cu Frontul naţional ca în această duminică la al doilea tur al regionalelor. Partidul extremei drepte a cules circa 6,6 milioane de voturi depăşind astfel recordul istoric înregistrat de Marine Le Pen la prezidenţialele din 2012.

Să mai spunem în final că participarea a fost extrem de mare la acest al doilea tur al regionalelor, cu practic zece puncte mai mult decât la primul tur. Aproape 6 francezi din zece a venit la urne, semn că miza era foarte importantă dar şi că democraţia franceză e încă foarte sănătoasă.

Ce reacţii politice ai reţinut Vasile după aceste rezultate de aseară ?

Marine Le Pen, lidera Frontului naţional, a fost cea mai vehementă. Ea a denunţat « derivele şi pericolele unui regim la agonie » şi a promis « o creştere inexorabilă » a Frontului naţional. « Nimic nu ne va putea opri » a mai spus lidera extremistă de dreapta mulţumindu-le alegătorilor ei care « au ignorat calomnia ».

Nicolas Sarkozy, şeful partidului conservator LR – ex-UMP - şi-a chemat trupele « să se reunească şi să refuze orice compromis cu extremele. Mai mult ca niciodată trebuie să jucăm împreună în serviciul Franţei » a insistat Sarkozy, dorind astfel să lase deoparte orice diviziune internă. Ex-preşedintele a promis de asemenea să tragă învăţămintele după acest scrutin pentru a contracara dinamica extremei drepte. « Ar fi o gravă eroare să trecem de la un scrutin la altul ca şi cum francezii nu ne-ar fi zis nimic » a punctat fostul şef de stat.

« Stânga nu înregistrează deruta anunţată de unii iar dreapta nu face marele şlem » a declarat de partea sa Jean-Christophe Cambadélis. Pentru primul secretar al partidului socialist « succesul de acum este însă unul fără mare bucurie ». Socialiştii evită astfel triumfalismul – la fel şi dreapta dealtfel. Explicaţia acestei reţineri vine de la Manuel Valls. Luând cuvântul duminică seara – ceeace nu a făcut după primul tur – premierul Franţei a subliniat că « pericolul extremei drepte nu a fost înlăturat » chiar dacă Frontul naţional nu cucereşte nicio regiune. Liderul de la Paris poate însă savura o victorie personală întrucât strategia sa de a-i chema să facă baraj extremei drepte pe alegătorii de stânga acolo unde Frontul naţional era în poziţie de forţă a funcţionat. Frontul republican cum se spune a mers şi asta cu toate că Nicolas Sarkozy, liderul drepeti, îl refzuă sistematic din 2011 încoace.

Xavier Betrand, fost ministru al lui Sarkozy şi victorios în faţa lui Marine Le Pen cu ajutorul stângii în regiunea Nord-Pas-de-Calais-Picardie, a făcut o analiză foarte lucidă şi sinceră a succesului său : « Această victorie nu este a mea, nu este a partidelor. Nimeni nu poate spune că a câştigat. Voi ţine cont de această lecţie pe care mi-au dat-o alegătorii – inclusiv cei de stânga care mi-au permis să ajung pe primul loc – pentru a-mi schimba radical felul de a face politică de acum încolo » a promis Bertrand. A face altfel politică a fost dealtfel un leitmotiv pe care l-am auzit de-a lungul întregii seri electorale de la foarte mulţi responsabili politici.