Politică

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Prelungirea regimului de sancţiuni ar fi trebuit decisă încă de acum două săptămâni, dar Italia s-a opus.

Prim-ministrul Matteo Renzi a dorit mai întâi o confruntare cu Angela Merkel privind proiectul energetic Nord Stream. Ei au discutat în cadrul summit-ului european din 17-18 decembrie. Renzi, a cărui ţară a fost eliminată din proiectul South Stream, oprit de Rusia, nu înţelegea de ce acum partea nordică a UE doreşte o cooperare cu Rusia.

S-a decis pe 18 noiembrie ca proiectele energetice, vizând de fapt independenţa UE de gazul rusesc, să continue, dar să nu fie concentrate doar pe anumite zone ale Europei.

Sancţiunile împotriva Rusiei, aşa cum au fost ele definite în 2014, au trecut prin etape succesive de importanţă şi ele ating zone punctuale de cooperare, ca apărarea, cercetarea şi serviciile financiare. Pentru primele două, Comisia Europeană a selecţionat programe care privează Rusia de patru miliarde de euro pe an. Pentru cele financiare, există interdicţia ca UE să investească în obligaţiuni emise în Uniune de băncile ruseşti cu capital de stat. Acestea se ridică până la 16 miliarde de euro.

O analiză globală de impact a acestor sancţiuni asupra economiei europene a fost făcută deja de Comisia Europeană, dar ea rămâne confidenţială.