Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cazul Creţu: audieri parlamentare şi speculaţii

corina-cretu.jpg

Comisarul european Corina Creţu
Comisarul european Corina Creţu

Comisia de Control Bugetar a Parlamentului European doreşte să ştie dacă ceea ce spune presa despre practicile Corinei Creţu este adevărat. Eurodeputaţii îl vor audia pe secretarul general al Comisiei Europene în data de 11 ianuarie.

Imaginea nefavorabilᾰ a României la Bruxelles este confirmatᾰ din nou acum odatᾰ cu ceea ce se numeṣte aici "cazul Creṭu".

Articolul publicat de Politico în 9 decembrie a atras atenṭia Parlamentului European.

O scrisoare  adresatᾰ secretarului general al Comisiei Europene, Alexander Italianer, din partea Comisiei de Control Bugetar (COCOBU)  îl invitᾰ pe acesta sᾰ clarifice câteva puncte în data de 11 ianuarie. Aṣa cum numele sᾰu nu o indicᾰ, Italianer este olandez.

Punctele de clarificat sunt urmᾰtoarele: detalii asupra eventualei anchete pe care Comisia a declaṣat-o în urma articolului din Politico, depunerea vreunei cereri oficiale de catre foṣtii membri ai cabinetului Creṭu, numᾰrul reuniunilor Comisiei Europene la care a participat comisarul Creṭu, detalii despre vacanṭele sale combinate cu vizitele de lucru, folosirea în scop privat a maṣinii de serviciu ṣi în fine, folosirea resurselor destinate funcṭiei sale  în scop privat.

De partea Comisiei Europene , se spune cᾰ toate aceste clarificᾰri vor fi aduse. Mai mult, Comisia pentru moment, o apᾰrᾰ pe Corina Creṭu pe care o prezintᾰ drept un membru "foarte solid" al echipei; este ceea ce spunea purtᾰtorul de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker, Margaritis Schinas, imediat dupᾰ aparṭia articolului.

Temutul COCOBU

Soarta Corinei Creṭu în actuala echipᾰ a Comisiei depinde de performanṭa lui Italianer. Comisara însᾰṣi ar putea fi audiatᾰ apoi, mai ales cᾰ numele sᾰu este legat ṣi de finanṭarea neclarᾰ a unui proiect european în insula francezᾰ La Réunion.

Comisia de Control Bugetar are un rol foarte important în verificarea respectᾰrii condului de eticᾰ de cᾰtre comisarii europeni. Puterea sa a crescut dupᾰ scandalul declanṣat de Edith Cresson în 1999.

Aceasta, comisar european al cercetᾰrii în comisia condusᾰ de Jacques Santer, a fost acuzatᾰ de presᾰ de a fi angajat fictiv  un dentist, sub pretextul cᾰ el redacteazᾰ un raport despre SIDA. Acuzaṭiile s-au dovedit a fi fondate iar Edith Cresson a fost invitatᾰ sᾰ demisioneze.

Preṣedintele Jacques Chirac i-a interzis însᾰ s-o facᾰ întrucât el nu vroia sᾰ se aducᾰ astfel  un prejudiciu imaginii Franṭei la Bruxelles. Acest fapt a atras dupᾰ sine demisia întegii echipe a lui Jacques Santer în  15 martie 1999 si înlocuirea sa cu cea mai bunᾰ echipᾰ avutᾰ vreodatᾰ de Comisia Europeanᾰ, cea condusᾰ de Romano Prodi pânᾰ în 2004.

Corina Crețu se aflᾰ din 2005 când a intrat în Parlamentul European în calitate de observator.

Nouᾰ ani mai târziu, formarea echipei lui Juncker a gᾰsit-o în poziṭia de vicepreṣedinte al Parlamentului European, înainte ea fusese vicepreṣedinta puternicei comisii parlamentare de dezvoltare.

Iatᾰ un parcurs profesional care teoretic o califica în 2014 pentru poziṭia de comisar european, nemaivorbind cᾰ fiind femeie ṣi socialistᾰ, ea se încadra perfect în algoritmul formᾰrii echipei de comisari.

Un contra articol apᾰrut în New Europe care o arᾰta pe Corina drept "o stea" a politicii româneṣti, îi aducea acuzaṭii lui Dacian Cioloṣ. Acesta a fost nevoit sᾰ pᾰrᾰseascᾰ Bruxelles-ul atunci când în echipa Juncker a fost numitᾰ în cele din urmᾰ Corina Crețu.

Prim Ministrul Dacian Cioloṣ, aflat la Bruxelles în 18 decembrie, a respins acuzațiile.

Politica regionalᾰ, portofoliul Corinei Creṭu, este cel mai bine finanțat domeniu în cadrul bugetului UE. Responsabilitatea ei de a echilibra finanṭᾰrile regiunilor europene aflate acum în plinᾰ crizᾰ este enomᾰ. Oriunde pot apᾰrea tensiuni ṣi nemulṭumiṭi.

 
Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles, despre cazul Crețu