Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bilanțul României după nouă ani în Uniunea Europeană

La 1 ianuarie se împlinesc nouă ani de când România a aderat la Uniunea Europeană. În cifre absolute, bilanțul este pozitiv, dar România înregistrează și câteva nerealizări importante.

Statisticile sunt de partea României. Potrivit unei analize a publicației electronice Hotnews, care a avut la bază date publicate de Comisia Europeană, în cei nouă ani scurși de la momentul aderării, România a primit de la Uniunea Europeană aproape 32 de miliarde de euro și a contribuit la bugetul comun cu peste 12 miliarde. 

Soldul în favoarea României ar fi de circa 20 de miliarde de euro. Câștigul financiar ar fi putut fi însă cu mult mai mare dacă rata generală a absorbție a fondurilor structurale ar fi fost mai mare de 60%, cât reprezintă performanța României în momentul de față.

Salariul mediu brut calculat in euro era, pentru 2006, de 236 de euro , în 2014 a ajuns la 390 euro ,cu perspectivă de peste 400 de euro pentru 2015. 
Accesul la piața unică a stimulat exporturile, care aproape s-au dublat, de la puțin sub 26 de miliarde de euro în 2006 la peste 50 de miliarde în 2014.
În cei nouă ani, România a reușit să mai recupereze ceva din diferența care o separă de media europeană. Dacă în momentul aderării, România avea un PIB pe locuitor de 38% din media Uniunii, acum a ajuns la 55%. 

Problema este că nu toate regiunile  s-au dezvoltat în aceeași măsură. Dacă regiunea București-Ilfov depășește cu peste 30% media europeană la capitolul PIB/locuitor, regiunile imediat următoare, Vest și Centru de-abia trec de 50%. În timp ce regiunile cele mai sărace, cum ar fi Nord-Est  sau Sud-Vest Oltenia au crescut atât de puțin încât aproape că nu au simțit beneficiile aderării. 

Dincolo de cifre, rămân reformele instituționale și standardele în privința democrației și statului de drept, pe care România a trebuit să le atingă pentru a deveni stat membru. Libera circulație a persoanelor a reprezentat un bun câștigat pentru milioane de români, care acum alcătuiesc cea mai mare comunitate de expați din cadrul Uniunii. 

În același timp, România poate contabiliza și câteva eșecuri. Mai întâi de toate, nu a reușit să-și îmbunătățească infrastructura conform așteptărilor, deși a avut la dispoziție fonduri europene. România rămâne sub monitorizarea Comisiei Europene la capitolul Justiție și nu a reușit să adere la Spațiul Schengen. Și, mai presus de toate, România nu a devenit încă un jucător european pe măsura potențialului și dimensiunilor sale de a șaptea țară a Uniunii.