Acordul UE-Londra ar putea fi respins de Parlamentul European

Parlamentul European va face tot posibilul pentru a susṭine un compromis cu Londra în cazul unui acord, cu toate cᾰ nu poate garanta rezultatul votului. Iatᾰ atmosfera de lucru între eurodeputaṭi ṣi David Cameron pentru moment.

Acordul între Londra ṣi restul capitalelor  se va cristaliza poate la summitul UE din 18-19 februarie, când Parlamentul European îṣi va prezenta propria-i poziṭie. In premierᾰ, preṣedintele Parlamentului va participa la totalitatea lucrᾰrilor summitului.

Si care este aceastᾰ poziṭie?

Poziṭia diferᾰ de la un grup politic la altul ṣi chiar în sânul aceluiaṣi grup , dar se prefigureazᾰ deja un "nu" al conservatorilor (eurosceptici) britanici. Aceṣtia sunt în numᾰr de 75, formând al treilea grup ca importanṭᾰ în Parlament.

In centru dreapta, Elmar Brok, care participᾰ la negocierea acordului cu Londra, reprezintᾰ o viziune germanᾰ a situaṭiei. Pentru el, acest acord "va fi bun". Dar nu toti membrii PPE, primul grup ca importanṭᾰ, cred asta. Acesta este mai ales cazul eurodeputaṭilor est europeni.

Printre socialiṣti opiniile sunt divizate, ca ṣi printre liberali.

Liderul celor din urmᾰ, Guy Verhofstadt, face compromisuri. Pentru el, este nevoie de o atitudine constructivᾰ în aceste negocieri, deoarece "de fapt UE are nevoie de reforme". Verhofstadt, ṣi el negociator al acordului, l-a întâlnit de asemenea pe Cameron marṭi la Bruxelles ṣi a spus cᾰ discuṭiile au fost "constructive".

Pe de altᾰ parte , prudent, Verhofstadt a adᾰugat: "Daca Regatul Unit nu mai vrea sᾰ facᾰ parte din integrarea politicᾰ, hai sᾰ respectᾰm aceasta ṣi sᾰ lucrᾰm pentru a o recunoaṣte prin Tratele Europene".

In mod vizibil, Verhofstadt a uitat sᾰ-l consulte ṣi pe Jean-Claude Juncker, Preṣedintele Comisiei Europene când a fᾰcut aceastᾰ afirmatie, întrucât în paralel acesta declara : "Nu existᾰ alternativᾰ dacᾰ britanicii aleg sᾰ iasᾰ din UE, Europa nu are un plan B, deci Regatul Unit trebuie sᾰ ramânᾰ în UE"

Cel mai critic ramâne Martin Schulz pentru care orice s-ar întâmpla, discuṭiile trebuie sᾰ ramânᾰ în cadrul Tratatelor UE, care nu se vor schimba pentru moment. Clarificarea este crucialᾰ. A schimba acum Tratatele atât de anevoios negociate înainte de 2010 ar fi o purᾰ nebunie.

Iar acordul nu va fi juridic constrângᾰtor înainte ca poporul britanic sᾰ se exprime asupra sa în cadrul referendumului din iunie 2016, a mai precizat Schulz.

Dosarele dificile

Relaṭia zonei euro cu ṭarile care nu au moneda unicᾰ ṣi întârzierea accesului la beneficiile sociale în Regatul Unit sunt cele mai dificile puncte de negociere. De altfel, dupa douᾰ reuniuni tehnice la nivel de experṭi, acestea au fost lᾰsate în aer, de lᾰmurit la cel mai înalt nivel, la summit.

"Nu va exista o scindare între statele euro ṣi non euro" a declarat marti Schulz care a amintit raportul de 19-7-2 care intervine aici. Anume, 19 ṭᾰri ale zonei euro, 7 aspirante la acest statut (printre care ṣi România) ṣi 2 care preferᾰ sᾰ se ṭinᾰ de-o parte (Regatul Unit ṣi Danemarca). "Nu va exista discriminare între state", a repetat el.

Londra doreṣte sᾰ aibᾰ mai multᾰ influenṭᾰ în deciziile luate de zona euro care ar putea afecta sᾰntatea financiarᾰ a propriilor sᾰi giganti din The City. Franṭa ṣi alte state, ca ṣi Parlamentul European, se tem de acest "amestec" pe care Londra l-ar putea avea în afacerile ṣi aṣa extrem de complicate ṣi de tensionate ale zonei euro.

Accesul la beneficiile sociale, care priveṣte direct România ṣi libera circulaṭie a forṭei sale de muncᾰ, este un subiect de îngrijorare pentru eurodeputaṭi. Mulṭi se tem de noi mᾰsuri discriminatorii est-vest.

Prim Ministrul Dacian Cioloṣ ṣi Martin Schulz au dezbᾰtut problema tot marṭi la Bruxelles constatînd cᾰ au acelaṣi punct de vedere, anume pᾰstrarea actualelor drepturi sociale ale muncitorilor UE.

Cioloṣ a reinterat la Bruxelles poziṭia României: un mecanism numit "frânᾰ de urgenṭᾰ", propus acum pentru a îndepᾰrta teama britanicilor de abuzuri asupra serviciilor sociale, trebuie  folosit doar de Londra (nu ṣi de alte state UE), trebuie sᾰ fie aplicat pe un timp limitat (Londra ceruse patru ṣi mai apoi ṣapte ani) ṣi doar în condiṭii definite în mod obiectiv.