Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Partid mic, caut candidaţi"

Cum arată partidele recent înfiinţate în România şi cum se pregătesc pentru alegerile locale din 5 iunie? RFI a discutat cu liderii a două asemenea formaţiuni.

Sunt mici, cele mai multe nu au sediu şi comunică mult online. Noile partide din România nu-şi fac iluzii că vor câştiga vreun post de primar sau consilier local. Ele vor să candideze însă în alegerile locale, ca un prim contact cu electoratul, moment important în viaţa unui partid mic, care-şi poate testa astfel capacitatea politică şi organizatorică.

 

Partidul Pirat, despre clasa politică: "Este o fundătură"

 

Claudiu Mărginean este fondatorul Partidului Pirat, o filială a formaţiunii mari din Suedia şi care militează pentru implicarea societăţii civile în luarea deciziilor.

"Piraţii" români au devenit cunoscuţi după ce au reuşit să schimbe legea partidelor politice. Curtea Constituţională le-a admis contestaţia şi a decis că articolul prin care un partid poate fi fondat cu cel puţin 25 de mii de membri din 18 judeţe ale ţării este neconstituţional. Ulterior, autorităţile au decis ca un partid să poată fi fondat de cel puţin trei oameni.

Cum se poate impune un partid mic în alegeri? Liderul "piraţilor", Claudiu Mărginean, spune la RFI că soluţia o reprezintă alianţele cu alte formaţiuni de dimensiuni similare: "Noi ne propunem să avem câţiva candidaţi. Am fost contactaţi deja de câteva partide noi din România. Singura noastră şansă este să facem o alianţă şi să mergem împreună la alegeri şi să ne înţelegem fiecare unde are candidaţi să-şi pună, pentru că nici unul dintre partidele acestea noi nu are destui candidaţi să-şi pună în toată ţara, e imposibil. Noi suntem partide de start-up, de freelanceri, ca să zic aşa, suntem partide fără bani, suntem partide care ne dezvoltăm pe Internet şi nu avem cum să avem în momentul acesta destui candidaţi".

Cum se vede clasa politică din interiorul unui partid mic? "Este o fundătură, trebuie renovată total, ne trebuie oameni instruiţi, oameni care să-şi facă o carieră în politică", spune fondatorul Partidului Pirat, Claudiu Mărginean.

 

Partidul BUN: "Ne trebuie cât mai multe candidaturi"

 

O altă formaţiune recent înfiinţată este Blocul Unităţii Naţionale, pe scurt partidul BUN. Se autodefineşte ca un partid naţional de centru-stânga, cu accent pe doctrina creştin-democrată.

Obiectivul la alegerile locale este în primul rând să aibă destui candidaţi, explică la RFI preşedintele interimar, Dorel Vulpoiu: "Primul aspect pe care-l avem în vedere este să acoperim la nivel naţional cât mai multe candidaturi pentru posturile de primari, consilieri locali şi consilieri judeţeni".

Liderul partidului Blocul Unităţii Naţionale mai spune că legea prin care o formaţiune se poate înfiinţa cu trei membri este una bună, dar de ea vor profita tot partidele mari, întrucât există riscul ca voturile ce s-ar îndrepta către formaţiunile mici să se fărâmiţeze: "Legea pe de o parte pare democratică, pe de altă parte nu cred că în momentul de faţă va face bine societăţii româneşti. De ce? E posibil să apară multe partide, există în momentul de faţă multe persoane care vor să voteze partide noi, dar la un moment dat, în multitudinea de partide nu o să se mai ştie exact ce partide să voteze. Legea a fost gândită ca un avantaj pentru partidele mari".

 

Consultantul politic Radu Magdin: "Partidele noi au şanse mai degrabă în oraşe mici"

 

Ce şanse are un partid nou înfiinţat să câştige un post de primar sau consilier local? Consultantul politic Radu Magdin spune la RFI că aceste formaţiuni ar avea eventual şanse în oraşele mai mici: "Aş spune că şansele lor sunt mai degrabă pentru oraşele mici şi mijlocii, astfel încât să reuşească acolo eventual pe baza unor personalităţi cunoscute local, dar relativ noi în plan politic, să treacă dincolo de finanţarea şi de mobilizarea clasică a marilor partide şi să obţină o victorie din primul tur. Este greu de imaginat faptul că un candidat independent sau dintr-o formaţiune nouă pe piaţă să reuşească să ia un oraş mare, precum Bucureştiul sau Clujul, pentru simplul fapt că este o chestiune şi de resurse şi de expunere. Foarte mulţi dintre aceşti candidaţi au nevoie de infuzie în media şi pentru asta au nevoie şi de bugete, eventual".

"De asemenea, una dintre problemele cu care se confruntă aceşti candidaţi inclusiv pentru locale este principiul, fie că ei sunt conştienţi sau nu, divide et impera. De exemplu, la Bucureşti vor fi pentru votul progresist/hipsteresc sau cum vreţi să-i mai spunem al oraşului, cele câteva zeci de mii de oameni care în mod tradiţional au votat pentru alte opţiuni sau care şi-au dat votul pentru Nicuşor Dan, de exemplu, în 2012, aceşti oameni vor fi divizaţi ca şi opţiuni", explică Radu Magdin.

Printre partidele nou înfiinţate se numără pe lângă Partidul Piraţilor şi Blocul Unităţii Naţionale, formaţiunea "200 pentru Bucureşti", Partidul Noua Românie şi partidul "Democraţie Directă România".

Ascultă aici ce spun Claudiu Mărginean, Dorel Vulpoiu şi Radu Magdin