Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Republica Irlanda în pericol de paralizie politică după alegeri

1094260841.jpg

Enda Kenny la vot
Premierul Irlandei, Enda Kenny, care a votat împreună cu soția și fiica sa, a recunoscut înfrângerea coaliției sale în alegeri
Image source: 
Getty Images/Bloomberg

Alegerile parlamentare din Republica Irlanda s-au încheiat cu un rezultat nedecis, care riscă să arunce țara în paralizie politică. Premierul Enda Kenny, lider al partidului Fine Gael (FG, centru-dreapta, membru al Partidului Popular European) a recunoscut înfrângerea coaliției sale din care mai face parte Partidul Laburist (membru al Partidului Socialiștilor Europeni), într-un scrutin marcat de un puternic vot protestatar anti-austeritate. 

Potrivit rezultatelor parțiale, FG a rămas primul partid ca mărime, cu puțin peste 25% din voturi și 49 de mandate, urmat la mică distanță de Fianna Fail (FF, centru-dreapta, Alianța Liberalilor și Democraților Europeni) cu 43 de mandate în camera inferioară a parlamentului Irlandei, Dail. 

Partidul Laburist a obținut doar 6,6% din voturi și doar 6 mandate - cel mai slab rezultat din ultimii 30 de ani și are puține șanse să mai participe la guvernare, Laburiștii fiind tradițional partener în coaliții fie cu FG, fie cu FF.

Rezultate foarte bune au obținut partidele de stânga - Sinn Fein (SF, partid care dorește reunificarea cu provincia britanică Irlanda de Nord) care cu 14% și 22 de mandate - cel mai bun din istoria sa - devine pentru prima oară al treilea partid ca mărime în Republica Irlanda, Alianța Anti Austeritate (AAA, Troțkiști) 4% și 5 mandate, Social Democrații 3% și 3 mandate și Partidul Verzilor 2,7% și 2 mandate, precum și independenții, preponderent anti-austeritate, care au cumulat aproape 18% din voturi și 20 de mandate. 

Cele 158 de mandate din Dail sunt alese în 40 de circumscripții, fiecare alegând între trei și cinci deputați, alegătorii numerotând candidații în ordinea preferințelor, ceea ce face ca sistemul să fie unul cu reprezentare proporțională. 

Numărătoarea voturilor decurge foarte încet, deoarece în fiecare circumscripție se calculează rezultatele prin eliminarea candidatului cu cele mai puține preferințe și prin transferarea voturilor sale către ceilalți candidați, proces care se reia până un candidat îndeplinește norma de reprezentare.

Este cert însă că nici FG și nici FF nu vor obține singure majoritatea absolută și singura variantă potențială de guvern majoritar ar fi o coaliție între cele două mari partide ale Irlandei. 

Problema este că între FG și FF există o ostilitate istorică, dar nu neapărat diferențe doctrinare. FF a exclus în campanie și exclude în continuare participarea la un guvern de coaliție cu FG și în trecut a existat un singur precedent în care FG a sprijinit un guvern minoritar FF la sfârșitul anilor '80.

Popularitatea ambelor partide a fost afectată de politicile de austeritate duse după criza din 2008 - 2009 când finanțele Republicii Irlanda au suferit o prăbușire catastrofală și numai asistența financiară din partea Uniunii Europene a salvat țara de la insolvență, în condițiile reducerii draconice a cheltuielilor bugetare. 

FF a plătit prețul în alegerile din 2011 când a obținut cel mai slab rezultat din istoria sa, iar FG plătește acum același preț, chiar dacă nu la fel de sever ca rivalii săi acum cinci ani. 

Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ