Primii refugiați în România: Provocarea cea mai mare este integrarea

În urmatorii doi ani România trebuie să primească, potrivit normelor europene de relocare, aproape 6500 de refugiați. Ce se va ăntâmpla în perioada imediat următoare? Răspunde Mircea Mocanu, șeful Biroului Român al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie

Mircea Mocanu: În perioada imediat următoare la Galați vor fi analizate solicitările de azil a celor 15 persoane, ulterior, ei putând, cu statutul pe care îl obțin – fie de refugiat, fie o altă formă de protecție – să meargă oriunde în altă parte în România pentru a-și continua viața, pentru a-și găsi un loc de muncă și pentru a găsi o locuință.

Rep: Atât timp cât rămân la Galați, ce ajutor le oferă exact statul român în afară de cazare și mâncare? Cum începe și cum decurge, domnule Mocanu, integrarea acestor oameni în societatea românească, până la urmă?

M.M: Ei practic, în perioada imediat următoare, în timp ce așteaptă răspunsul privind solicitarea lor de azil, beneficiază de ajutor din partea statului constând în asistență psihologică, asistență medicală, asistență juridică, orice asistență materială rezonabilă de care au nevoie în această perioadă. Ulterior vor intra într-un program de integrarea care constă în învățarea limbii române, în identificarea unui loc de muncă și identificarea unei locuințe. Iar cei care au copii vor avea posibilitatea să își înregistreze copiii la școală, se vor putea înregistra la medicul de familie ș.a.m.d. Acesta este un proces care se derulează în mod normal oriunde în Uniunea Europeană. Pentru ceilalți, ca să vă dau o perspectivă, până acum au fost relocate din Grecia și Italia 616 persoane. În Germania de exemplu, astăzi au fost relocate 6 persoane. Săptămâna viitoare sunt programate relocarea în Franța, în Portugalia ș.a.m.d. E un proces controlat, un proces supravegheat atât de autoritățile din țările care trimit migranți, respectiv Grecia și Italia, cât și din țările care primesc. România, pentru cele 15 persoane, a demarat proceduri de verificare de securitate, verificarea acestor persoane din punct de vedere al originilor, al documentelor, al unui eventual risc de securitate pe care aceștia l-ar putea ridica. Evident persoanele au fost identificate ca fiind într-adevăr vulnerabile și acestora, statul român le va asigura în perioada următoare suportul umanitar de care evident au nevoie.

Rep: România primește bani, domnule Mocanu, pentru acești oameni?

M.M: Da. Fondurile sunt, ca și pentru celelate state, disponibile la nivelul Uniunii Europene. Nu banii sunt o problemă și chiar dacă fondurile necesare integrării unor categorii de persoane, despre care vorbim, nu sunt extraordinar de mari, nu sunt cu siguranță mai mari decât cele pe care le acordă statul pentru o persoană asistată social în România. Trebuie să înțelegem că, poate provocarea cea mai mare a României este de a integra aceste persoane, de a le identifica ca o resursă, de a ajuta persoanele aflate într-o situație disperată, umanitară, urmând ca aceste persoane să fie integrate, să aibă capacitatea de a se susține pe cont propriu, de a avea un loc de muncă, de a fi plătitor de taxe și impozite ca orice alt cetățean activ pe piața muncii din România.

Rep: Dacă nu primesc statutul de refugiat sau de azilant, vor fi repatriați?

M.M: Dacă sunt cetățeni, și sunt cetățeni din Siria și din Yemen, aceștia nu pot fi repatriați în Siria sau în Yemen, având în vedere situația de risc din acele state. Conform convențiilor internaționale, pot primi o formă temporară de protecție în România, un statut de tolerat în România, sau pot fi relocați în țările unde ei își doresc, eventual în Turcia sau în Liban sau în Iordania, dacă au locuit în țările respective înainte.
Rep: Domnule Mocanu, conform cotelor de relocare stabilite la nivelul Uniunii Europene, România ar trebui să primească în următorii doi ani aproape 6400 de refugiați. În acest moment avem 6 centre de azil cu 950 de locuri. Se vor mai construi?

M.M: Nu este vorba de capacitatea centrelor. Cele 900 de locuri disponibile în momentul de față pot susține sau pot acomoda 900 de persoane timp de două luni, până când persoanele respective primesc forma de protecție, după care, aceste centre se eliberează și pot primi alte 900. Într-un an de zile de exemplu, dacă facem un calcul conservator, putem primi de patru ori mai mult decât capacitatea pe care o are centrul în momentul de față. Nu e vorba de capacitatea centrelor, pentru că acele persoane nu vor sta în centre timp de doi ani de zile. Nu e vorba de crearea unei capacități sau de extinderea capacității, ci, persoanele respective stau în centrele de azil pe perioada analizării cererii de azil, care în mod normal nu durează mai mult de 2-3 luni. După care își identifică un domiciliu, un loc de muncă, în orice localitate din România.

Rep: Acum au venit primii 15 refugiați, domnule Mocanu. Când sunt așteptați și alții?

M.M: În săptămânile următoare. O dată exactă nu avem pentru că vorbim de colaborarea mai multor autorități, de o colaborare interguvernamentală. M-aș limita la a spune că în următoarele săptămâni.
Rep: Și vor ajunge tot la Galați, sau nu neapărat, într-o primă fază?

M.M: Încă nu s-a luat o decizie în acest sens.