Bruxelles vrea sᾰ preia paza frontierelor greceṣti

« Inapoi la Schengen », iatᾰ titlul sub care Comisia Europeanᾰ publicᾰ o foaie de parcurs pentru gestiunea migraṭiei, un plan detaliat pe mai multe luni

In primul rând trebuie asiguratᾰ paza frontierelor externe. Ideea ca un corp de gardᾰ european sᾰ preia paza unei frontiere externe atunci când statul în chestiune este depᾰṣit de evenimente aparṭine tot Comisiei Europene. Ea a propus-o în decembrie 2015.

Este nevoie acum  de un vot rapid al Parlamentului European ṣi de o aprobare din partea statelor membre astfel încât frontierele sudice mai ales sᾰ treacᾰ sub pazᾰ UE.

Conform planului, 2% din efectivele corpurilor de  pazᾰ a frontierelor statelor membre poate fi alocat pentru acest corp european.

Se vor lansa apeluri pentru candidaturi la sfâṣitul lunii astfel încât la 1 aprilie primele echipe sᾰ ajungᾰ  în insulele sudice ṣi fᾰrᾰ a aṣtepta unda verde politicᾰ. Ele s-ar afla sub controlul agenṭiei UE Frontex ṣi ar acorda asistenṭᾰ Greciei. Mᾰsura este radicalᾰ, dar se impune avînd în vedere fluxul masiv de refugiaṭi pe teritoriul Greciei.

Ea riscᾰ sᾰ fie vᾰzutᾰ ca una ce submineazᾰ suveranitatea Greciei, dar nu este decât o încercare disperatᾰ de a salva spaṭiul Schengen.

O decizie finalᾰ  este aṣteptatᾰ la Summitul UE din iunie pentru ca acesta sᾰ fie operaṭional din septembrie.

« Nu putem asigura securitatea în spaṭiul Schengen dacᾰ nu controlᾰm eficient frontierele externe », a declarat comisarul european pentru migraṭie Dimitris Avramopoulos.

De altfel, Comisia lanseazᾰ acum un apel cᾰtre statele membre Schengen sᾰ nu destabilizeze ṣi mai tare acest spaṭiu al liberei circulaṭii.

Dupᾰ închiderea frontierelor de cᾰtre Austria care nu vrea sᾰ devinᾰ "o salᾰ de aṣteptare pentru Germania",  cum declara cancelarul Werner Faymann ṣi reacṭia în lanṭ în Slovenia, Croaṭia ṣi Ungaria, Schengen pare sᾰ-ṣi trᾰiascᾰ ultimele zile. Frontiera danezᾰ cu Suedia ramâne ṣi ea închisᾰ, la fel ca ṣi graniṭa belgo-francezᾰ.

Obiectivul Comisiei Europene este de a restabili complet circulaṭia în interiorul spaṭiului Schengen pânᾰ la sfârṣitul anului.

Foaia de parcurs prezentatᾰ la Bruxelles

Grecia este parte a soluṭiei dar ṣi a problemei liberei circulaṭii.

De aceea, Bruxelles aṣteaptᾰ în data de 12 martie un plan de acṭiune elaborat de Atena care trebuie sᾰ rᾰspundᾰ a cincizeci de cerinṭe comunitare. Se va ṣtii doar o lunᾰ mai târziu dacᾰ Bruxelles este mulṭumit de performanṭele Atenei.

In mai însᾰ va fi luatᾰ decizia finalᾰ de pᾰstrare sau nu a Greciei în spaṭiul Schengen sau de suspendare a acesteia.

Printre cerinṭe figureazᾰ ṣi necesitatea ca punctele de înregistrare stabilite de UE în aceastᾰ ṭarᾰ sᾰ fie operaṭionale, ceea ce nu prea este cazul  acum.

Grecia a refuzat o vreme ajutorul UE pentru a pune pe picioare aceste centre ṣi când în fine, ameninṭatᾰ cu suspendarea din Schengen l-a acceptat, tot nu-l foloseṣte cum trebuie.

Ideea Greciei era de a nu se încurca cu amprentarea ṣi înregistrarea migranṭilor pe care spera sᾰ-i poatᾰ pasa Germaniei prin ruta balcanicᾰ. Vazînd cᾰ treaba nu-i aṣa de simplᾰ, (statele refuzᾰ sᾰ preia migranṭi neînregistraṭi), Grecia, prinsᾰ în propriul joc, a cooperat o vreme cu UE.

Dar ultimele valuri de migranṭi au trecut pur ṣi simplu prin aceastᾰ ṭarᾰ, oameni  fiind încurajaṭi s-o apuce spre Germania. Socoteala nu s-a potrivit nici acum întrucât pe aceastᾰ cale a Balcanilor frontierele s-au închis treptat, blocîndu-i la graniṭa cu Macedonia pe nefericiṭii ce voiau sᾰ pᾰrᾰseascᾰ Grecia.

Dublin still alive !

In 16 martie, se va prezenta propunerea de reformᾰ a "Sistemului Dublin", care este depᾰṣit, de facto este chiar mort. Comisia salveazᾰ aparenṭele ṣi spune cᾰ pâna la reforma sa, Dublin este încᾰ în viaṭᾰ ṣi trebuie aplicat.

"Sistemul Dublin", datînd din 1990 (cu o ultimᾰ revizuire în 2013),  stipuleazᾰ cᾰ ṭara prin care un azilant intra în UE este responsabilᾰ de soarta acestuia. Acest aspect va fi cel la care se va renunṭa.

Principiul "ṭᾰrii de intrare" în UE  a dus la actuala situatie din Grecia, Italia si Ungaria unde zeci de mii de refugiaṭi se aflᾰ în aṣteptarea rezolvᾰrii cazului lor si nimic nu se miṣcᾰ.

Pentru moment, un refugiat care ajunge în Grecia este în mod obligatoriu înregistrat în aceastᾰ ṭarᾰ. Dacᾰ el pᾰrᾰseṣte Grecia ṣi ajunge de exemplu în Danemarca, autoritᾰṭile daneze sunt obligate  sᾰ verifice unde a fost înregistrat. Odatᾰ ce obṭin informaṭia ṣi dacᾰ nu vor sᾰ-i acorde azil, danezii îl retrimit în Grecia, aṣa e legea.

Dar Dublin nu mai este deja aplicat acum de un numᾰr de ṭᾰri. Germania, de exemplu, a decis sᾰ nu-i mai trimitᾰ înapoi în Grecia pe sirieni ajunsi pe teritoriul sᾰu, ceea ce a adᾰugat ṣi mai multᾰ confuzie situaṭiei ṣi aṣa complicate.

7 martie, UE-Turcia,  ultima ṣansᾰ

O parte din încercᾰrile Comisiei Europene de a salva aparenṭele  construcṭiei comunitare se datoreazᾰ întâlnirii la nivel înalt UE-Turcia din 7 martie, de la Bruxelles.

Atunci va fi ora adevᾰrului, spune  Comisia Europeanᾰ fiindcᾰ UE va presa Turcia sᾰ stranguleze fluxul migratoriu.

La aceasta întâlnire, UE trebuie sᾰ se prezinte deci unitᾰ, solidarᾰ, indestructibilᾰ, cu toate cᾰ Ankara cunoaṣte  prea bine adevᾰrul...

Turcia se aflᾰ de fapt  în aṣteptarea a trei miliarde de euro de la Bruxelles pentru cele peste douᾰ milioane de refugiaṭi de pe teritoriul sᾰu.

Europenii pun însᾰ condiṭii ṣi dacᾰ l-au invitat pe prim ministru Ahmet Davutoglu la Bruxelles este pentru a se asigura cᾰ planul asupra cᾰruia s-a convenit în 2015 va fi aplicat.

Acesta prevede ca Turcia, care ar putea fi declaratᾰ "ṭarᾰ sigurᾰ" pentru azil, sᾰ reṭinᾰ o bunᾰ parte din migranṭi pe teritoriul sᾰu, sᾰ combatᾰ traficul de persoane (cu ajutorul NATO, de altfel) ṣi sᾰ-i poatᾰ retrimite acasᾰ pe cei ce ce nu se calificᾰ pentru azil. Pentru asta,  Turcia va trebui aplice o serie de acorduri de readmisie avute cu ṭᾰrile din zonᾰ.

In schimb, i se dau bani, se accelereazᾰ negocierile ei preaderare cu UE, aflate în impas în ultimii ani ṣi s-au fᾰcut progrese pentru liberalizarea vizelor.

Primii bani din cei promiṣi  au ṣi fost  trimiṣi sub procedurᾰ de urgenṭᾰ, pe linie umanitarᾰ :  55 milioane de euro pentru educaṭia copiilor sirieni din Turcia si 40 de milioane pentru mâncare.