Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ascensiunea populismului naţionalist în Germania

new_image.jpg

Emblema Alternativei pentru Germania (AfD)
Emblema Alternativei pentru Germania (AfD)

La alegerile comunale din landul federal Hessen, formaţiunea naţional-populistă Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit cel de-al 3-lea partid politic. Un succes răsunător similar prezic sondajele şi pentru duminica viitoare cînd vor avea loc alegeri parlamentare regionale în 3 landuri federale: în Rheinland-Pfalz (Renania-Palatinat), Baden-Württemberg şi Sachsen-Anhalt (Saxonia Anhaltină). 

Partidele democratice au înregistrat cu consternare succesul partidului xenofob şi naţional-populist Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile comunale din Hessen. „Sînt surpins de rezultat”, a spus primarul ecologist din Darmstadt, unde AfD a obţinut 30 la sută din voturi, adăugînd că el s-a aşteptat ca gruparea să aibă doar 4 la sută.

La scrutinul care s-a desfăşurat duminică în Hessen, Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit cea de-a treia forţă politică, după Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Partidul Social-Democrat (SPD). Populiştii care în ultimele luni s-au distins printr-o agitaţie islamofobă zgomotoasă contra refugiaţilor, au obţinut 13,7 la sută din voturi. Pentru creştin-democraţii au votat 28,2 la sută, pentru social-democraţi 28 la sută şi pentru ecologişti 11,6 la sută.

În unele localităţi, susţinătorii Alternativei pentru Germania, au reuşit să obţină chiar peste 20 la sută. De remarcat, în acest context al unui trend evident spre dreapta radicală, este faptul că şi Partidul Naţional-Democrat (NPD) a reuşit în unele localităţi să-şi mărească baza de susţinători. Astfel, în oraşul Büdingen, NPD-ul a fost votat de 14 la sută dintre cei chemaţi la urne. Se pare că votanţii acestui partid extremist de dreapta nu s-au lăsat impresionaţi de faptul că săptămîna trecută Tribunalul Federal Constituţional a declanşat procedura de scoatere în afara legii a acestei grupări politice.

Alternativa pentru Germania s-a remarcat prin solicitări provocatoare, cerînd, de pildă, folosirea armelor de foc împotriva refugiaţilor care încearcă să treacă frontierele Germaniei. Susţinători ai partidului au participat în ultimele luni şi la demonstraţiile organizate de mişcarea rasist-xenofobă Pegida (acronimul pentru Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului). Presa germană a dezvăluit că Alternativei pentru Germania s-au alăturat şi extremişti care au părăsit Partidul Naţional-Democrat (NPD) în căutarea unei umbrele politice în cazul interzicerii formaţiunii în care au activat iniţial. Ca măsură anticipativă de protecţia, alţi foşti activişti ai NPD s-au alăturat unui nou partid radical de dreapta care-şi spune Calea a 3-a („Der 3. Weg”).

Scoaterea în afara legii a Partidului Naţional-Democrat din Germania (NPD)

În prezent, în Germania s-a declanşat o dezbatere aprinsă privind scoaterea în afara legii a Partidului Naţional-Democrat. Referitor la noua încercare de a interzice acest partid, considerat anti-constituţional, părerile sînt contradictorii.

Fostul vicepreşedinte al Bundestag-ului (camera inferioară a parlamentului), un ex-opozant est-german, Wolfgang Thierse s-a pronunţat pentru o interdicţie. Scoaterea în afara legii, a argumentat el într-un interviu radio (difuzat de Deutschlandfunk - DLF), ar fi un semnal îndreptat împotriva extremismului de dreapta, în general.

Pe de altă parte, a continuat Thierse, „dacă partidul nu va fi interzis asta ar echivala cu un triumf pentru întreaga scenă extremistă de dreapta din Germania. S-ar crea impresia publică, că în Germania rasismul, antisemitismul şi ostilitatea contra democraţiei ar fi legale”.

Unii politologi şi politicieni sînt de părere, că ilegalizarea partidului nu va rezolva problema ascensiunii extremismului de dreapta. Ei susţin că ideile extremiste nu o să dispară odată cu verdictul tribunalului, iar agitatorii vor crea alte forme organizatorice de manifestare în spaţiul public.

Această tactică nu este o noutate şi se practică şi-n alte ţări, inclusiv în România. După ce în 2015, a fost suspendat Partidul neo-legionar Totul pentru Ţară (fost: Partidul pentru Patrie), activiştii lui şi-au creat organizaţii-paravan, prin înfiinţarea unor fundaţii sau asociaţii care, la prima vedere, par ideologic inofensive.

Succesul Alternativei pentru Germania la scrutinul din Hessa este o confirmare locală a unor schimbări ale tectonice politice şi din alte ţări europene. După alunecarea spre dreapta a Ungariei şi Poloniei, alegerile din Slovacia, de la sfîrşitul săptămînii, au catapultat în parlament formaţiunea radical-naţionalistă, Slovacia noastră (care, de ani de zile, are relaţii de colaborare cu Partidul Noua Dreaptă din România).

Potrivit sondajelor, duminica viitoare s-ar putea repeta în Germania ceea ce s-a întîmplat ieri în Hessen. În trei landuri federale, în Rheinland-Pfalz (Renania-Palatinat), Baden-Württemberg şi Sachsen-Anhalt (Saxonia Anhaltină), vor avea loc alegeri pentru landtag-uri - parlamentele regionale. Se aşteaptă ca Alternativa pentru Germania să intre în cele 3 parlamente, iar la anul, cînd vor fi alegeri generale, chiar şi în Bundestag (în Parlamentul federal din Berlin).