Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dreapta naţional-populistă triumfă în 3 land-uri germane

merkel_muss_weg_graffiti_fb_12-3-16_fb.jpg

„Merkel să dispară”, graffiti răspîndit pe Facebook de susţinătorii Alternativa pentru Germania (AfD)

Partidul de dreapta, eurosceptic şi xenofob, Alternativa pentru Germania (AfD) va avea deputaţi în landtag-urile din cele 3 landuri federale, unde au avut loc, duminică, alegeri regionale: în două landuri vestice, Renania Palatinat (Rheinland Pfalz) şi Baden Württemberg şi în landul răsăritean, Saxonia Anhaltină (Sachsen Anhalt). Rezultatele slabe pentru partidele democratice vor îngreuna formarea viitoarelor guverne.

În cele trei landuri federale unde au avut loc duminică alegeri regionale, coaliţiile guvernamentale existente, pînă acum, au pierdut. Nici un partid nu a reuşit să obţină majoritatea voturilor. În landurile vestice Renania-Palatinat şi Baden Württemberg şi în cel răsăritean, Saxonia Anhaltină, partidele democratice vor fi nevoite să formeze coaliţii complicate, la care ar urma să adere chiar 3 partide. În Baden Württemberg, ecologiştii primului ministru de acolo, au obţinut 30,4 la sută din voturi, dar partenerii lor, de pînă acum, social-democraţi numai 12,7. Cu alte cuvinte, ecologiştii vor trebui să apeleze la creştin-democraţi (care au obţinut 27,1 %) pentru a forma viitoarea coaliţie. Ar fi pentru prima dată în istoria Germaniei ca ecologiştii să formeze un guvern împreună cu creştin-democraţii, iar aceştia să ocupe în executiv locul doi.

Potrivit estimărilor date publicităţii în cursul serii de duminică (rezultatele finale se vor cunoaşte abia astăzi), în Renania Palatinat, social-democraţii au rămas cel mai puternic partid pentru care au votat 36,3 la sută dintre cei chemaţi la urne. Pe locul 2 se situiază creştin-democraţii, cu 31,7 procente, urmaţi de liberali cu 6,1 % şi de ecologişti cu 5,2 %. Naţional-populiştii din Alternativa pentru Germania (AfD) au fost susţinuţi aici de 12,3 la sută din electorat – în Baden-Württemberg chiar cu 15 la sută dintre votanţi.

Nici unul dintre partidele democratice nu este dispus să colaboreze cu Alternativa pentru Germania (AfD). Nici în vest şi nici în landul răsăritean, Saxonia Anhaltină, unde Alternativa a obţinut un număr record de voturi: 24 la sută. Aici au votat pentru creştin-democraţi 29,7 la sută, pentru social-democraţi numai 10,7 la sută, iar pentru stînga post-comunistă (Partidul Stîngii – Die Linke) 15,7. În landtag-ul din Saxonia Anhaltină vor mai intra şi ecologiştii (cu 5 %) şi, probabil, şi liberalii dacă vor atinge pragul necesar de 5 procente (potrivit estimărilor de la ora 23, liberalii au obţinut doar 4,9 %). Conducerea guvernului va reveni aici creştin-democraţilor care vor trebui să apeleze la încă 2 partide pentru a dispune în parlament de o majoritate acceptabilă. Creştin-democraţii, însă, refuză orice colaborare cu post-comuniştii, cît şi cu naţional-populiştii din AfD.

Campania electorală a fost dominată de tema refugiaţilor, pe care a mizat Alternativa pentru Germania (AfD). Acest partid a speculat temerile cetăţenilor, a folosit un discurs naţionalist, populist şi xenofob, a combătut în mod demagogic multiculturalismul, a cerut demiterea cancelarei Merkel şi folosirea armelor de foc pentru paza frontierelor.

Cetăţenii, a declarat vicecancelarul social-democrat, Sigmar Gabriel, într-o primă reacţie, cetăţenii aşteaptă din partea executivului german „să guverneze bine”. Tot el a mai spus, că actuala coaliţie federală, creştin-democrată/social-democrată de la Berlin îşi va continua munca pînă la viitoarele alegeri generale, programate pentru anul viitor.

William Totok, corespondent RFI la Berlin
1677