Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Unioniști: ”Pasul final este ca în 2018 unirea să fie votată în cele două parlamente”

La Chișinău, câteva zeci de mii de oameni au cerut în stradă unirea cu România, astfel marcând 98 de ani de la Marea Unire a Basarabiei cu România, un act istoric, votat de deputații Sfatului Țării. Cu drapele ale Uniuni Europene, R.Moldova si României, dar și cu baloane în culorile tricolorului, participanții la manifestație au scandat "Unire", "Basarabia e România”, "Unitate Națională”, „Jos hotarul de la Prut”. Înainte de a porni în ”Marșul Unirii”, unioniștii au participat la Congresul de constituire a Sfatului Țării 2, care a și adoptat o Foaie de parcurs a Reunificării până în 2018 și pașii ulteriori acestui act. 

Foaia de parcurs a Reunificării votată de aproape două mii de persoane, intelectuali, tineri, ofițeri, agricultori, veterani prevede mai multe etape, printre acestea fiind informarea populației din Republica Moldova privind beneficiile unui stat comun cu România, demararea proiectului investițional pentru Republica Moldova, aprobarea de către Parlamentul de la București și Chișinău a principiilor Reunificării. De asemenea, înfrățirea localităților din R.Moldova cu cele din România, promovarea în teritoriu a beneficiilor pentru culturile agricole ca urmarea reunificări, precum și a avantajelor introducerii punctelor vamale comune R.Moldova – România se mai inscriu printre etapele prevăzute de Foaia de parcurs.

Documentul include și ”promovarea avantajelor unificării valutare prin instituirea unei valutei comune și preluarea de către BNR a gestionării segmentului financiar-bancar al Moldova, promovarea avantajelor unificării vamale și a politicilor fiscale după modelul UE, introducerea unui serviciu militar profesionist după standarde NATO în R. Moldova, pregătirea unei agende pentru rezolvarea conflictului transnistrean, prin obținerea unor negocieri directe între București și Moscova, facilitarea procesului de redobândire a cetățeniei române, dialogul cu autoritățile competente pentru finalizarea urgentă a lucrărilor de interconectare și obținerea independenței energetice până în 2017”.

Unioniștii își mai doresc un dialog cu autoritățile competente pentru construcția unei linii de căi ferate Chișinău – Iași, cu ecartament european și construcția unei linii de căi ferate de mare viteză Bălți – Chișinău – București – Timișoara, construcția autostrăzilor Chișinău – București și Chișinău – Iași – Cluj-Napoca, crearea unui spațiu audiovizual unic: România – R. Moldova, unificarea programelor educaționale din România și R. Moldova, adoptarea programelor educaționale din România în instituțiile de învățământ din R. Moldova, unificarea sistemului de telefonie, serviciul de urgență 112 și a serviciilor poștale, precum și promovarea avantajelor constituirii în România a unui Fond pentru Moldova.

Coordonatorul Blocului Unității Naționale și membru al grupului de inițiativă pentru crearea „Sfatului Țării-2”, Constantin Codreanu afirmă că strategia unioniștilor se bazează pe o serie de pași concreți, care ”decurg din abordarea pragmatică a procesului de Reunificare. Pasul final este ca în 2018, Unirea să fie votată în cele două parlamente.Știm de unde am pornit și unde vrem să ajungem”. 

În timpul manifestațiilor desfășurate de organizațiile unioniste la Chișinău, au fost înregistrate două alerte cu bombă, care s-au dovedit a fi false.

În dimineața zilei de duminică, liberalii au depus flori la mormintele deputaților din Sfatul Țării. Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu ”ziua de 27 martie 1918 este ziua revenirii alături de frații noștri, este ziua de suflet a tuturor celor, care gândesc româneşte. Este o zi, la care au aspirat şi luptat generaţii la rând și pentru care și-au sacrificat viețile înaintașii noștri, este o dată, pe care nimeni nu o poate șterge din istoria noastră. Îndemn toată clasa politică să lase în umbră politica celor care ne-au ocupat și să recunoască adevărul istoric și unitatea neamului românesc. E timpul să conștientizăm o dată și pentru totdeauna că securitatea, bunăstarea și fericirea unui popor stă în unitatea lui. În numele copiilor şi nepoţilor noştri, pentru un viitor garantat împreună cu Națiunea română, vă chem, stimați cetățeni, să-nfăptuim Unirea”.

Contramanifestanții la Chișinău de Ziua Unirii

Duminică au avut loc și contramanifestații la Chișinău. Socialiștii au ieșit în stradă, la un protest, chiar în fața monumentului lui Ștefan cel Mare din centrul orașului. Liderul socialiștilor, Igor Dodon a calificat ziua de 27 martie ca fiind o filă neagră în istoria statului moldovenesc. ”În fața pericolului unionist trebuie să consolidăm toate forțele patriotice,toată țara pentru apărarea statalității și independenței Republicii Moldova. Noi avem cu ce ne mândri, avem istoria noastră - istoria Moldovei, avem limba noastră - limba moldovenească. Moldova are viitor”, declară fostul comunist, Igor Dodon.

Socialiștii au participat și la liturghia oficiată la Catedrala Nașterea Domnului din centrul Chișinăului. Dodon a solicitat ”o slujbă de pomenire a ostașilor căzuți în lupte pentru libertatea și independența poporului moldav și a țării noastre”.

Declarația privind neutralitatea permanentă a R.Moldova, discutată aprins în Parlament

Cu doar două zile înainte de manifestațiile unioniștilor de la Chișinău, deputații au purtat discuții aprinse în Parlament pe marginea Declarației privind neutralitatea permanentă a R.Moldova. A fost un proiect propus de comuniști, susținut de socialiști și democrați. Proiectul privind semnarea unei Declarații cu privire la inviolabilitatea suveranității și neutralității R.Moldova a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului, dar nu a fost întrunit numărul necesar de voturi, din lipsă de cvorum, întrucât în sală erau prezenți doar 49 de deputați din cei 101.

Deputații liberal-democrați nu au susținut declarația propusă de comuniști. Potrivit deputatului PLDM, Tudor Deliua devenit o practică vicioasă în activitatea Parlamentului Republicii Moldova, cu ocazie sau fără ocazie, de a iniția fel de fel de supoziții privind unele probleme care țin de drepturile și libertățile omului. Nu face excepție nici acest act politic, mă refer la Declarația care e subiectul dezbaterilor”.

”Se creează impresia că autorii și cei care au susținut includerea în ordinea de zi, doresc să sustragă opinia publică de la problemele care macină astăzi societatea cum ar fi  corupția, acapararea și capturarea puterii în stat de către un partid politic, monopolizarea unor întreprinderi de stat, a mijloacelor mass-media, coruperea politică, dar și politizarea instituțiilor de drept”.

 

3199