Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Istoric: O moschee ridicată de Turcia, posibil precedent pentru Iran sau Arabia Saudită

O eventuală nouă moschee la București ar fi mai bine să fie construită de statul român și nu prin contribuția unei alte țări, declară pentru RFI istoricul Ionuț Cojocaru, specializat în chestiuni turce și otomane. 

El crede că, date fiind rivalitățile din lumea musulmană, o moschee construită la București prin contribuția Turciei ar deschide un precedent, care ar putea fi folosit și de alte state, precum Iranul sau Arabia Saudită.

Potrivit istoricului, ar trebui urmat exemplul moscheei Carol I din Constanța, ridicată acum peste un secol, exclusiv pe cheltuiala statului român.

Ridicarea unei moschei în București este dorită de Turcia, iar problema a fost repusă în discuție cu ocazia recentei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Ankara.

 

Reporter: Domnule profesor, subiectul moscheei care ar urma să fie construită la București a fost din nou repus pe tapet în cursul vizitei președintelui Klaus Iohannis în Turcia. De ce credeți că acest subiect revine pe agendă în relațiile româno-turce în acest moment?

Ionuț Cojocaru: Eu cred că cest subiect nu a dispărut de pe agenda relațiilor turco-române. După cunoștința mea, cred că de prin 2002, la o vizită a Președinteleui Ion Iliescu, s-a ridicat problema construcției unei moschei la București. Bineînțeles, a rămas ca lucrurile să se pună de acord, să se analieze subiectul. El a fost tărăgănat mult timp și după cum vedem, în ultima perioadă se pare că se dorește accelerarea acestui subiect și construcția moscheei, în special, la București.

În ceea ce mă privește, consider că este oarecum inoportun, mai ales că la ultima declarație a președintelui turc, schimbul nu  a fost acela care bănuiam că ar trebui să fie. Anume, o biserică la Ankara sau la Istanbul și o moschee la București. Președintele Erdogan, a spus, citez din memorie, „am identificat câteva locuri prin Istanbul unde am putea să construim o capelă”. 

Rep: Ceea ce este mai puțin decât o biserică. Dar de ce este Turcia atât de interesată să ridice o moschee la București?

I.C: De o bună perioadă de timp, de când Recep Tayyip Erdogan s-a ocupat într-un fel de destinul Turciei, a luat hotărârea de a construi moschei, nu doar la București sau doar în România. Așa au apărut moschei în Cuba, în Statele Unite.
 

Rep: În Cuba?

I.C: Da, în Cuba. A fost o declarație cel puțin amuzantă din punctul meu de vedere, pentru că președintele s-a exprimat într-un interviu că musulmanii ar fi descoperit prima dată continentul american și nu așa cum știm noi. După cum știți, anul trecut s-a inaugurat cea mai mare moschee la Moscova.

În Balcani au mai apărut câteva și în Tirana. Nu mai zic de Kosovo, Bosnia, pe teritoriul căreia este un fel de întrecere între statele musulmane care construiesc moschei. Mă refer aici la Turcia, Iran, Arabia Saudită.

Probabil că și România face parte din acest lanț în care au nevoie să își construiască o moschee. Pentru a nu fi înțeles greșit, nu mi se pare greșită ideea de a avea o moschee în București.

Dar cunoscând foarte bine sensibilitățile din lumea islamică și din Orientul Apropiat, consider că o moschee, dacă s-ar putea construi aici, ar trebui făcută de statul român, pentru a elimina aceste orgolii, cel puțin dintre principalele state puternice din Orient.

După cum știți, musulmanii sunt destul de divizați între ei și nu pot ajunge la un numitor comun. Mi-ar fi greu să cred că un arab sau un sirian ar veni la o moschee a turcului, după cum un șiit nu poate veni la o moschee sunită.

Aceste diferențe pot crea un precedent. Apoi poate și Arabia Saudită și Qatar și Iran vor vrea să construiască la rândul lor o moschee în București. Statul român nu va putea spune după aceea că nu le poata da drept de creare a unei moschei pentru că există un precedent. De aceea, cred că ideea pe care a avut-o Carol I de a construi între 1912-1913 moscheea din Constanța a fost foarte bună.

Rep: Pe cheltuiala statului român exclusiv?

I.C: Pe cheltuiala statului român, cu prezența regelui, cu prezența lui Spiru Haret, a tututor liderilor politici de la acea vreme, tocmai pentru a arăta că ei sunt deschiși la dialog, la toleranță și o fac pentru că populația musulmană din România este în primul rând română. 

Rep: În altă ordine de idei, Turcia s-a angajat în fața Uniunii Europene să coopereze în criza refugiaților. Credeți că Turcia va dori sau va putea să își îndeplinească angajamentele?

I.C: Sunt convins că Turcia, dacă dorește, își va putea duce până la capăt promisiunile. Din punctul meu de vedere, este o situație inedită pentru Turcia. Din zona de umbră în care intrase, Turcia a devenit statul cel mai căutat. Până la urmă, este singurul care poate stopa migrația, iar Erdogan știe acest lucru.

Rep: Credeți că această promisiune venită din partea Uniunii Europene, cum că procesul de aderare al Turciei va fi accelerat într-un fel sau altul, va determina schimbări democratice în Turcia? Am văzut ce s-a întâmplat cu presa în ultima vreme în Turcia.

I.C: Nu. Turcia nu este un stat europen. Dincolo de mentalitatea și credința turcului, care spre deosebire de Europa, nici prin cap nu i-ar trece să se supună în vreun fel, valorilor și principiilor europene. Societatea turcă îl place pe Recep Tayyip Erdogan. Dacă ar fi alegeri astăzi, ar ajunge tot la 50%, cel puțin. De aceea, pentru mine este destul de surprinzător.

Președintele Recep Tayyip Erdogan are guvernul său, are miniștrii săi, are instituțiile sale și în același timp, Turcia este într-o situație fără ieșire din cauza atentatelor, a neînțelegerilor. În momentul de față, presa este, așa cum ați spus, închisă. În momentul de față democrația pare o utopie.

Dincolo de toate, Turcia înseamnă cultură, tradiție, o zonă în care și pentru Europa va fi liniște. Până la urmă Turcia este o punte între Europa și Asia. Cred că Turcia ar trebui să tindă mult mai mult către vest.

Istoricul Ionuț Cojocaru, specializat în chestiuni turce și otomane.