Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


François Hollande renunţă la modificarea Constituţiei

hollande_renunta.jpg

Hollande a anunţat că vrea să modifice Constituţia imediat după atacurile de la 13 noiembrie 2015
Hollande a anunţat că vrea să modifice Constituţia imediat după atacurile de la 13 noiembrie 2015
Sursa imaginii: 
Reuters

Președintele Franței François Hollande a renunţat, după patru luni de controverse, la o revizuire a Constituţiei în vederea retragerii cetăţeniei franceze persoanelor condamnate pentru terorism şi ”constituţionalizării” stării de urgenţă.

”Am decis să închid dezbaterea constituţională, dar nu mă voi abate de la angajamentele pe care mi le-am asumat pentru a asigura securitatea ţării”, a declarat şeful statului francez.

Hollande a anunţat că vrea să modifice Constituţia în Congresul reunit la Versailles, imediat după atacurile de la 13 noiembrie.

Acum, el încearcă să dea vina pe opoziţie pentru această renunţare. ”O parte a opoziţiei este ostilă oricărei revizuiri constituţionale”, a declarat preşedintele francez, care a adăugat ”deplâng profund această atitudine”.

Şeful statului francez a ţinut să insiste asupra ”eficienţei” stării de urgenţă şi angajamentelor asumate în vederea consolidării mijloacelor poliţiei, jandarmeriei, armatei, poliţiei vamale şi serviciilor penitenciare.

În ultimele 24 de ore, diverşi actori parlamentari şi-au multiplicat declaraţiile şi au anulat treptat ipoteza unei reuniuni a Congresului, în pofida faptului că revizuirea viza modificarea articolului 1 în vederea introduceri stării de urgenţă, singura măsură care a obţinut un consens în rândul parlamentarilor.

Lideri din cadrul Partidului Les Républicains au respins marţi ideea unei revizuiri limitate, după un nou atac al lui Jean-Christophe Cambadélis, care a anunţat că ”mingea este în terenul dreptei”. ”Toate aceste lucruri nu au sens. Starea de urgenţă funcţionează deja foarte bine”, declara pentru Le Monde Bruno Retailleau, după o reuniune a senatorilor LR. ”Îl obligăm pe François Hollande să-şi asume responsabilităţile. Majoritatea sa este divizată, ministrul lui a demisinat. Nu mai este problema noastră”, adăuga el.

Parcurs complicat

Anunţat în Congresul de la 16 septembrie de către preşedintele Republicii, articolul 2 cu privire la retragerea cetăţeniei a fost întâmpinat imediat cu o consternare de către o parte a majorităţii socialiste.

O noţiune a iritat în mod special. În ”proiectul de lege constituţională pentru protejarea Naţiunii”, prezentat pe 23 decembrie 2015 Consiliului Miniştrilor, extinderea retragerii cetăţeniei viza doar persoane cu dublă cetăţenie.

Acest text introduce în Constituţie două ”clase” de francezi, denunţau opozanţii, şi anume ministrul Justiţiei Christiane Taubira, care până la urmă a demisionat pe 27 ianuarie.

În aceeaşi zi, sub presiune, premierul Manuel Valls era nevoit să propună, în faţa membrilor Comisiei pentru legi din cadrul Adunării, o nouă redactare.

De această dată, retragerea cetăţeniei îi poate viza pe toţi francezii, iar Guvernul extindea această pedeapsă la unele infracţiuni.

Adunarea Naţională adopta această versiune, pe 10 februarie, cu 317 voturi la 199 şi 51 de abţineri. ”Nu mă îndoiesc o singură clipă că Senatul nu va da dovadă de aceeaşi responsabilitate”, declara Valls pentru presă, după vot.

El ignora însă dorinţa de independenţă a Senatului şi majoritatea de dreapta care-l domină.

Preşedintele Senatului Gérard Larcher, preşedintele grupului LR Bruno Retailleau şi preşedintele Comisiei pentru legi Philippe Bas au repetat în presă că o creare a unor apatrizi reprezenta o ”linie roşie”.

În Comisie, senatorii au reintrodus noţiunea dublei cetăţenii, prevăzând că retragerea cetăţeniei ”nu poate viza decât o persoană condamnată definitiv pentru o infracţiune care constituie o atingere gravă la viaţa Naţiunii şi care dispune de altă naţionalitate decât cea franceză”.

Noul text a fost adoptat marţi, pe 22 martie, cu 176 de voturi la 161 şi 11 abţineri.