Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


A început înscrierea pentru votul prin corespondenţă

vot_prin_coresp.jpg

Aceste cereri trebuie completate cât mai corect, cât mai citeț, cu adăugarea unor date de contact cât mai corecte.

De la 1 aprilie cetăţenii români cu reşedinţă în străinătate se pot înscrie în registrul electoral, pentru a vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare din toamnă. 

O noutate absolută este faptul că cei înscrişi în registru pot cere înfiinţarea unor noi secţii de vot, însă numai în condiţiile în care se adună cel puţin 100 de cereri din localităţile unde domiciliază. Și numai dacă printre ei se găsește şi cineva dispus să-și asume o anumită responsabilitate, după cum, explică, la RFI, Marian Muhuleț, reprezentantul Autorității Electorale Permanente. În cererile de înscriere trebuie specificată, printre altele și opțiunea de vot: la secție sau prin corespondență.

 

Marian Muhuleț: Se pot răzgândi în termenul legal de depunere a cererilor. Acest termen este cuprins între 1 aprilie și aproximativ începutul lunii septembrie, dat fiind faptul că încă nu știm data exactă a alegerilor parlamentare.

Reporter: Adică trimit o altă cerere?

M.M: Pot să trimită o altă cerere. De asemenea, dacă au optat pentru votul prin corespondență și a trecut data de 1 septembrie – prezumptiva dată limită pentru depunerea cererilor – și ulterior se răzgândesc asupra votului prin corespondență, au posibilitatea să notifice Autoritatea Electorală Permanentă și se vor prezenta la o secție de votare. Este bine ca opțiunea pe care o fac în perioada dintre 1 aprilie și 1 septembrie să fie cât mai fermă pentru că statul român se va angaja la un set de cheltuieli pentru organizarea celor două modalități de votare.

Rep: Există și capacitatea de prelucrare a unui volum ipotetic uriaș de cereri și poate de răzgândiri?

M.M: Există o aplicație informatică dezvoltată de către Autoritatea Electorală Permanentă pusă la dispoziția Ministerului Afacerilor Externe. Funcționarii din cadrul misiunilor diplomatice vor primi toate aceste cereri. Ei vor fi front office-ul pentru acest proces. Absolut toate cererile vor fi prelucrate în sistem de către reprezentanții MAE și cei ai AEP. Însă și cetățenii trebuie să știe că au o responsabilitate destul de mare în acest sens. Aceste cereri trebuie completate cât mai corect, cât mai citeț, cu adăugarea unor date de contact cât mai corecte. Dacă dorim să votăm prin corespondență este foarte important să ne dăm adresa cât mai complet. De asemenea, dacă avem o adresă de email sau un număr de telefon este bine să le menționăm în cerere.

Rep: Cerea nu se completează online?

M.M: Există pe site-ul Autorității Electorale Permanente și variantă Word. Ea se poate completa, dar nu se poate transmite online. Trebuie depusă personal sau prin intermediul serviciilor poștale la misiunea diplomatică din țara de domiciliu sau de reședință.

Rep: Ei depun cererea, dar cum le parvin documentele pentru vot?

M.M: Documentele pentru votul prin corespondență le vor parveni prin intermediul Poștei Române. Va fi un tip de corespondență cu caracter special care va avea și componenta confirmării de primire. Din momentul în care un cetățean care a primit documentele pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondență  confirmă primirea acelor documente, el va fi marcat în baza de date a alegătorilor români ca fiind votant prin corespondență. Din acel moment el nu se va mai putea prezenta la o secție de votare organizată pe lângă o ambasadă sau un consulat pentru a-și exercita dreptul de vot. Prin Legea 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, statul român și-a asumat organizarea de secții de votare în localități sau grupuri de localități unde se strâng cel puțin 100 de cereri pentru înființarea unei secții de votare. Mai e de menționat faptul că pentru acele secții de votare care vor fi înființate la solicitarea cetățenilor, este bine ca cetățenii care doresc să se înființeze astfel de secții de votare, care depun cereri pentru astfel de secții de votare, să aibă la cunoștință și faptul că unii dintre ei trebuie să își asume sarcina de a se înscrie în Corpul experților electorali. Din acest corp vor fi desemnați președinții secțiilor de votare.

Rep: Indiferent de pregătirea sau de backgroung-ul lor?

M.M: Pregătirea și testarea lor cade în sarcina Autorității Electorale Permanente. Un cetățean român care își dorește să se implice în procesul electoral o poate face chiar din acest moment prin înscrierea în Corpul experților electorali. Autoritatea Electorală Permanentă va asigura instruirea acestor cetățeni.

Rep: Dacă se adună 100 de oameni într-o localitate și niciunul nu precizează că vrea să fie în corpul de experți electorali?

M.M: Dacă în localitatea vecină s-au mai adunat încă 100 oameni și acolo există o persoană care dorește să sprijine efortul de organizare a alegerilor, se va organiza pentru cei 200 de oameni o secție de  votare în acea localitate unde avem o persoană care are disponibilitatea de timp necesară pentru a sprijini organizarea alegerilor. Înscrierea în registrul electoral nu este obligatorie. Este o opțiune pe care legiuitorul a acordat-o cetățenilor români din străinătate în urma evenimentelor din 2014 de la alegerile prezidențiale. În momentul de față, cetățenii români din străinătate sunt discriminați pozitiv față de cetățenii români din țară. Dacă în țară, cetățenii români au o singură opțiune, aceea de a se prezenta la secția de votare de care aparțin conform domiciliului, cetățenii români din străinătate au trei opțiuni de vot: corespondență, secție de votare la cerere cât mai aproape de domiciliul sau de reședința lor sau să se prezinte la ambasadă sau consulat, unde pot sta din nou la coadă. La secțiile de votare de pe lângă ambasade și consulate votează acei cetățeni care nu s-au înscris în registrul electoral.

Odată cu introducerea noului sistem, cetățenii români din străinătate au trei opțiuni de vot. Dacă se înscriu în registru pot vota prin corespondență sau la secție nou înființată şi, dacă nu o fac, pot vota ca și în trecut, la secțiile de pe lângă ambasade și consulate.

Ascultă aici precizările despre votul prin corespondenţă făcute de Marian Muhuleţ