Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Clotilde Armand, candidata franceză care vrea să fie primar: Atuul Bucureştiului sunt oamenii care vor să schimbe ceva

Atuul Bucureştiului îl reprezintă oamenii care vor să schimbe ceva. Declaraţia a fost făcută la RFI de candidata Uniunii Salvaţi Bucureştiul la Primăria Sectorului 1, Clotilde Armand, franţuzoaică de cetăţenie română. Ea remarcă în acelaşi timp că din anii '90 şi până astăzi, calitatea vieţii şi urbanismul s-au degradat în Capitala României. Candidata formaţiunii conduse de fostul activist civic, Nicuşor Dan, e de părere că legea trebuie aplicată fără nici un fel de compromis.

Reporter: Cum aţi luat decizia de a candida la Primăria Sectorului 1?

Clotilde Armand: Eu îl cunosc pe Nicuşor Dan de 20 de ani, de când eram studenţi şi l-am urmărit mereu în toate acţiunile lui civice. Am fost cu el când a creat Şcoala Normală Superioară, am fost cu el în luptele lui. În 2013 l-am ajutat mult în proiectul lui, Primăria din Umbră şi după evenimentul din Colectiv, după multe care s-au întâmplat, Nicuşor a decis să creeze acest partid, Uniunea Salvaţi Bucureşti, eu sunt membru fondator şi acum câteva săptămâni mi-a şi cerut să devin candidat. Nu pot să refuz, face parte din spiritul meu, din valorile mele, ce vreau să fac cu viaţa mea şi se pare că acum este momentul şi am decis să accept.

 

Rep.: Cum aţi descrie Bucureştiul, care este principalul atuu şi care e cel mai mare defect?

C.A.: Atuul Bucureştiului sunt oamenii care locuiesc aici. Sunt foarte mulţi oameni de bună credinţă care vor să schimbe ceva, sunt oameni foarte activi, care au multe iniţiative. În plus, este un oraş cu o istorie care se vede în toate clădirile lui. E suficient să te plimbi ca să vezi cât de frumos a fost şi poate să fie Bucureştiul.

Ce s-a degradat? S-a degradat calitatea vieţii în Bucureşti, s-a degradat urbanismul, s-a degradat tot ce ţine de fapt de administraţie publică şi din acest motiv vreau să mă implic.

 

"Legea trebuie aplicată, fără nici un fel de compromis"

 

Rep.: V-aţi propus să eliminaţi sau să preveniţi corupţia în Primăria Sectorului 1. Cum puteţi face asta?

C.A.: Ideea este că pentru a aplica legea, trebuie foarte multă voinţă politică, ceea ce am şi trebuie să fim gata să nu facem nici un fel de compromis. Eu sunt convinsă că în Primărie lucrează mulţi funcţionari care ar dori să aibă susţinere la nivel de managementul Primăriei, pentru a aplica legea. Eu mă voi baza pe aceşti funcţionari, voi şi recruta alţii în care o să am încredere şi împreună cu forţa legii şi cu justiţia... eu am explicat deja, când eram la Distrigaz, că am colaborat foarte bine cu DNA-ul, organizând nişte flagranturi. Din păcate, e nevoie de aceste unelte pentru a reuşi şi voi face la fel, când voi fi la Primărie.

 

Rep.: Ce măsuri sociale aţi lua, dacă aţi ajunge primar?

C.A.: Eu aş dori să dezvolt şi să modernizez reţeaua de sănătate şi de asistenţă socială administrată de Primărie şi pentru asta voi înfiinţa centre medicale de cartier, pentru pacienţii care sunt cazuri sociale.

 

Rep.: Când v-aţi lansat candidatura, aţi propus proiectul "Litoral Bucureşti". La ce se referă?

C.A.: "Litoral Bucureşti" vizează crearea unei promenade în jurul lacurilor bucureştene. Aici este o comoară în inima Bucureştiului, care este neexploatată astăzi, pentru Sectorul 1 e vorba de patru lacuri. Numai Lacul Herăstrău astăzi este singurul lac care e folosit la nivelul potenţialului său. Celelalte lacuri sunt complet abandonate, pline de gunoi, calitatea apei este foarte proastă, toate casele din jur, dintre care multe s-au construit în mod abuziv deversează apele uzate acolo. Aceste lacuri ar putea să fie şi aşa erau gândite iniţial, ar putea să fie locul cel mai plăcut din Bucureşti, Sectorul 1, un loc unde toată lumea poate să se plimbe, să respire un aer curat, unde am putea planta copaci, un loc de regenerare urbană, cum îl numim noi.

 

"Regulile de urbanism trebuie luate de la Paris"

 

Rep.: Ce ar putea învăţa Bucureştiul din experienţa Parisului?

C.A.: Regulile de urbanism trebuie luate de la Paris. Parisul a avut de suferit când s-au dezvoltat maşinile, exact cum Bucureştiul are de suferit. A fost foarte dificil să trecem de la o civilizaţie unde maşina era un lucru extrem de important la o civilizaţie unde transportul în comun a devenit principalul mijloc de transport, fără să fie acest lucru neplăcut, dimpotrivă, acest lucru fiind de fapt un factor de calitate a vieţii, ceva mai puţin stresant, mai plăcut. Cum a făcut Parisul pentru a trece această etapă? A creat nişte parcări, un sistem de parcare inteligent, a creat un sistem de transport în comun confortabil, a încurajat oamenii, ne-a permis tuturor să luăm bicicleta noastră, pentru a ne duce acasă. Au fost foarte multe acţiuni făcute împreună, un plan de mobilitate urbană. Bucureştiul trebuie să urmeze aceeaşi cale.

1931