Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reacţii internaţionale după dezvăluirile Panama Papers

Întreaga lume reacţionează la publicarea, de către Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) şi de către presa internaţională, a unui număr impresionant de documente privind averile ascunse în paradisurile fiscale de mii de persoane şi organizaţii, printre care figurează foşti sau actuali lideri politici, personalităţi din diferite domenii şi chiar grupări infracţionale. 

Dezvăluirile, grupate sub numele de “Panama Papers”, sunt rezultatul unei investigaţii desfăşurate timp de un an de 378 de jurnalişti din 77 de ţări. Ei au analizat 11,5 milioane de documente de la cabinetul de avocatură panamez Mossack Fonseca, specializat în crearea de societăţi offshore.
Documentele, transmise cotidianului german Sueddeutsche Zeitung de către o sursă anonimă, au permis analiza în detaliu a aproape 214.500 de entităţi create de casa de avocatură în perioada 1977-2015, în 20 de paradisuri fiscale, pentru clienţi din peste 200 de ţări. Deşi documentele scot la lumină scheme financiare complexe, în favoarea elitelor mondiale, nu înseamnă, neapărat, că sunt şi ilegale.
“Cred că aceste scurgeri de informaţii vor da, fără îndoială, cea mai grea lovitură din istorie lumii ‘offshore’”, a declarat Gerard Ryle, directorul Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor.
Analiza a ceea ce Le Monde descrie ca o “imensă peşteră a lui Ali Baba în privinţa evaziunii fiscale” a scos la lumină că o mie de cetăţeni francezi au recurs la societăţi-paravan înfiinţate de Mossack Fonseca.

Anchete în Franţa. Londra cere copii

Preşedintele Francois Hollande a promis că Fiscul şi justiţia vor face anchetele necesare. “Pot să vă dau asigurări că, pe măsură ce informaţii vor fi cunoscute, toate anchetele vor fi lansate, toate procedurile vor fi aplicate şi, în cele din urmă, vor avea loc procese”, a spus el.
La rândul său, Guvernul francez a anunţat că va încerca să obţină documentele din scandalul Panama Papers.
Un purtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a declarat că presupusele legături ale tatălui şefului Guvernului cu o companie offshore sunt o “chestiune privată”. Între timp, Guvernul de la Londra a anunţat că a cerut copii ale documentelor, pentru a ancheta cât mai repede posibil informaţiile şi a acţiona în cazuri de evaziune fiscală.
În Islanda, parlamentarii de opoziţie au cerut demisia premierului Sigmundur şi convocarea de alegeri anticipate, după ce în Panama Papers au arătat că acesta şi soţia sa au deţinut în secret o companie offshore care a investit milioane de dolari în obligaţiuni, în timp ce ţara lor se confrunta cu criza financiară. Surse din Guvern au sugerat, însă, că prim ministrul nu va da curs cererilor, pentru că nu a făcut nimic ilegal.
La rândul său, Pakistanul a negat că familia premierului Nawaz Sharif ar fi comis vreo ilegalitate, după ce s-a aflat că fiul şi fiica acestuia au legături cu firme offshore.

Ucraina şi Rusia se disculpă

În Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko, al cărui nume apare în documente, nu a comentat informaţiile, însă cabinetul de avocatură care ar fi intermediat tranzacţia prin care şeful statului a obţinut o firmă offshore a dat asigurări că nu este vorba de nicio evaziune fiscală. Această variantă a fost confirmată şi de Procurorul General de la Kiev.
Cotidianul britanic The Guardian a făcut referire în special la o reţea de tranzacţii offshore şi de credite, cu o valoare totală de două miliarde de dolari, care duc la apropiaţi ai lui Vladimir Putin. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, deşi preşedintele rus este “principala ţintă” a anchetei jurnalistice Panama Papers, Putin nu este, de fapt, implicat.
Documentele mai expun companii offshore controlate de către regele Arabiei Saudite şi copiii preşedintelui din Azerbaidjan. Acestea includ, de asemenea, cel puţin 33 de persoane şi companii aflate pe lista neagră a guvernului SUA, acuzate, între altele, de legături de afaceri cu cartelurile mexicane de droguri, cu organizatii teroriste precum Hezbollah sau cu regimuri opresive precum Coreea de Nord şi Iran. Una din aceste companii a furnizat combustibil pentru aeronavele pe care guvernul sirian le-a folosit pentru a-şi bombarda proprii cetăţeni.
Noua Zeelandă, India, Olanda, Suedia  şi Austria se numără printre ţările care au început să ancheteze acuzaţiile.