Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Titus Corlățean despre vizele pentru Canada: Ne apropiem de o scadență pe care am dori să o evităm

Ministerul român al afacerilor externe se arată dezamăgit de faptul că autoritățile canadiene nu au eliminat încă vizele pentru cetățenii români, iar modul de abordare a relaţiei UE-Canada va fi reevaluat, se arată într-un comunicat oficial al ministerului. ”Ne apropiem de o scandență pe care am dori s-o evităm, iar autoritățile canadiene perpetuează o atitudine discriminatorie”, spune la RFI senatorul Titus Corlățean, fost ministru de Externe. L-am intrebat pe Titus Corlățean cum se explică totuși diferența de atitudine a Bucureștiului față de Statele Unite și Canada în chestiunea vizelor:

Titus Corlățean: Aș spune că pe jumătate este o surpriză, pentru că acum un an și jumătate, doi ani, lucrurile păreau să intre într-o direcție bună. Îmi aduc aminte în acea perioadă, personal, am avut mai multe contacte bilaterale din ce în ce mai constructive, mai pozitive, cu John Baird, ministrul de externe canadian de la acel moment. Logica în care se intrase, în plan bilateral, era o logică de a face pași, treptați, în direcția eliminării vizelor pentru cetățenii români. Nu întâmplător, s-a luat decizia, ca din octombrie 2014, România să fie introdusă pe o listă cu țări percepute ca aparținând unor spații sigure. Practic era penultimul pas făcut. Mai departe nu s-a întâmplat nimic. Ceea ce urma să se întâmple era previzibil, respectiv  îndeplinirea unor termene prevăzute în legislația europeană și activarea unui mecanism european, care prevede, pe scurt, reciprocitate în relația cu statele din Uniunea Europeană. Reciprocitatea trebuie respectată. Așa cum canadienii circulă liber în Uniunea Europeană, tot așa, toți cetățenii din statele membre UE, trebuie să beneficieze de liberă circulație în Canada. Din păcate este o surpriză pe jumătate și nu este una plăcută.

Reporter: Cum poate fi interpretată această dezamăgire exprimată de Ministerul de Externe?

T.C: Dezamăgirea este exprimată în termeni diplomatici, politicoși, dar clari. Faptul că autoritățile canadiene nu au avansat cu adoptarea unei măsuri absolut legitime și firești pentru cetățenii români, reprezintă unul dintre rarele puncte negative pe relația bilaterală. Știm foarte bine că relația bilaterală este una solidă, foarte bună. Suntem parteneri în NATO. România a fost și a jucat mereu un rol constructiv atunci când s-a pus problema negocierilor pe acordul bilateral Canada – Uniunea Europeană în materie de liber schimb economic, de investiții. Această chestiune legată de libertatea de circulație a cetățenilor, care este foarte bine că rămâne un punct de importanță pentru autoritățile române, este ridicat, în termeni diplomatici, dar într-o manieră foarte clară. Este bine că se face așa.

Rep: Se vorbește și despre reevaluarea relației cu Canada, în acest context al discuțiilor. Ne spuneați și dumneavoastră, Canada are tot interesul să semneze acordul economic și comercial global cu Uniunea Europeană. Ce ar însemna o astfel de reevaluare a relației cu Canada din partea României, o schimbare a poziției?

T.C: Coordonatele principale ale relației bilaterale – o relație solidă per ansamblu, așa cum spuneam – nu pot fi schimbate, dar cu siguranță, pot fi introduse nuanțe. Nu poți să faci separare, pur și simplu, între libertatea de circulație a mărfurilor, a investițiilor și cea a persoanelor. Dacă nu se vor manifesta progrese, de preferat rapide, pentru că deja discutăm de foarte mulți ani, ar putea să genereze dificultăți la momentul examinării în parlamentul național a acordului de liber schimb economic între Uniunea Europeană și Canada. Acest acord are caracter mixt, parțial de competență comunitară, parțial de competența statelor membre UE. În mod normal, ar trebui să presupună ratificarea și în parlamentele naționale. Eu vă spun foarte deschis, ar fi dificultăți serioase ca o majoritate în Parlamentul României să aprobe ratificarea acestui acord, fără să vedem reciprocitatea respectată, pe o temă atât de importantă cum este libera circulație a cetățenilor români în Canada.

Rep: V-aș întreba, domnule Titus Corlățean, dacă poate România să își asume un astfel de rol, așa cum au fost state europene care au spus un nu răspincat intrării României în Schengen. Poate România să se împotrivească acestui acord până când sunt eliminate vizele?

T.C: Este un subiect delicat și nu este o legătură artificială, cum ar putea crede unii. Nu poți separa aceste libertăți fundamentale de liberă circulație, tratând într-un fel și ratificând acordul care privește fluxul economic liber, de fluxul liber al persoanelor. Lucrurile nu pot fi separate.

Rep: Pe de altă parte, se poate baza România pe sprijinul altor state europene? Vorbeați ceva mai devreme despre reciprociate. Cumva, presupun că ar prinde bine o susținere din partea celorlalte state europene în această temă.

T.C: Uitați-vă că, atât în ceea ce privește relația Uniunii Europene cu Canada, dar și cu Statele Unite, sunt mai multe state membre ale Uniunii Europene care au, în continuare, nevoie de viză pentru proprii cetățeni. Sunt mai multe state UE care sunt în aceeași barcă. Eu știu foarte bine că s-au încercat, s-au amânat anumite proceduri europene, în speranța de a se avansa. Din păcate, lucrurile nu au fost tratate cu foarte mare atenție, cel puțin în spațiul canadian. Ne apropiem de o scadență pe care, sincer, am dori să o evităm. Ar fi de dorit ca autoritățile canadiene, chiar acum când suntem într-o etapă foarte avansată, să adopte rapid măsurile care se impun, mai ales că vorbim despre perpetuarea unei abordări discriminatorii față de cetățeni europeni, față de unii dintre cetățenii Uniunii Europene.

Rep: O ultimă întrebare, domnule Titus Corlățean, ca ascultătorii să fie foarte lămuriți. Cu ce este diferită Canada față de Statele Unite atunci când vorbim despre vize? De ce în momentul în care vorbim despre Canada, Ministerul de Externe își poate exprima dezamăgirea, în timp ce, în ceea ce privește Statele Unite, nu am sesizat același ton?

T.C: Nu suntem nici naivi, nu ne-am născut nici ieri. Există o anumită inhibiție a exprimării instituționale la nivelul Ministerului de Externe român atunci când ar trebui să se vorbească, despre același subiect, în relația cu Statele Unite. Este o realitate, dar poziția, de principiu a statului român trebuie să rămână aceeași. Măsurile României, inclusiv pentru eliminarea vizelor pe care Statele Unite le solicită cetățenilor români, trebuie să fie aceleași. Nu este un subiect nou, nu este o noutate. S-a discutat de foarte mulți ani și în relația cu Washingtonul. Există și un angajament pe care Statele Unite și l-au asumat prin acea importantă declarație pentru un parteneriat strategic reînnoit, adoptată în urmă cu mai mulți ani. Acolo, autoritățile americane la cel mai înalt nivel, s-au angajat să susțină eliminarea vizelor. Eu știu foarte bine că România a făcut progrese în domenii pe care, la Washington, autoritățile americane, le-au solicitat. România s-a achitat pe deplin de angajamentele privind combaterea terorismului internațional. Există o cooperare bilaterală foarte bună și din acest punct de vedere, România este îndreptățită să obțină o decizie favorabilă pentru proprii cetățeni, inclusiv atunci când discută cu cel mai important partener strategic al României. Mă refer la Statele Unite. Poziția ar trebui să fie exprimată în termeni similari și atunci când vorbim despre dialogul cu Canada, dar și în dialogul cu cel mai important partener strategic al României, Statele Unite.