Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Președinta Braziliei a fost suspendată. Cristian Diaconescu: O escaladare a tensiunilor este foarte posibilă

dilma_em_nova_york.jpg

Dilma Rousseff, președinta suspendată a Braziliei
Image source: 
Reuters

Senatul Braziliei a decis joi cu 55 de voturi pentru și 22 împotrivă declanșarea procedurilor legale de suspendare din funcție a președintei Braziliei Dilma Rousseff, acuzată că s-a folosit în mod ilegal de fonduri din bugetul de stat pentru finanțarea campaniei electorale în urma căreia a fost realeasă în funcție în 2014. Până la finalizarea procedurilor președinta Rousseff este considerată suspendată de facto din funcție pentru 180 de zile, iar funcția de președinte interimar al țării este preluată de vicepreședintele Michel Temer. Într-un interviu pentru RFI, fostul ministru de externe al României, Cristian Diaconescu, explică implicațiile pe care suspendarea doamnei Rousseff le poate avea atât pe plan intern, în Brazilia, cât și în context internațional:

Cristian Diaconescu: Sensibilitatea socială a doamnei președinte era considerată enormă în Brazilia. Și istoria personală a doamnei reprezenta un argument din acest punct de vedere. Prin anii `70 a fost arestată și torturată, fiind acuzată de participare la gherilele marxiste. Totodată, în perioada anilor 2011, boom-ul politic al economiiilor alternative din afara spațiilor consacrate euro-atlantic, constituirea BRICS-lui, o asociere interesantă și uriașă din punctul de vedere al potențialului de piață între Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, reprezentau și din perspectiva Braziliei un argument serios în ceea ce privește o economie emergentă cu potențial la nivel global. Semnalul din Brazilia și situația economică din celelalte state din BRICS, duc spre eșec acest proiect. Acesta se dorea a fi, din toate punctele de vedere, o alternativă la marile proiecte de integrare globală, cum este Uniunea Europeană.

Reporter: În America de Sud lumea iese în stradă cu milioanele în anumite situații. Credeți că este posibilă o escaladare a tensiunilor acolo? Ce ar însemna acest lucru pentru Brazilia?

C.D: Situația este extrem de complicată și cred că o escaladare a tensiunilor este foarte posibilă și din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere politic și strategic. O serie de state din America Latină sunt într-o relație directă cu Brazilia. Depind de evoluțiile din Brazilia. Din această perspectivă, potențialul de răspândire a unei astfel de crize este deosebit de mare. Foarte mulți oameni, aflați la limita sărăciei, așteaptă un răspuns. În acest moment, obișnuitul răspuns asistențial, social, care a reprezentat, în America Latină, fereastra de oportunitate din multe puncte de vedere, este aproape imposibil de transmis din partea conducătorilor, fie că este vorba despre Dilma Rousseff sau de oricine altcineva. Momentul este cât se poate de complicat și pentru Brazilia, dar și pentru continentul latino-american.

Rep: Vorbeați de felul în care se raportează celelalte state din BRICS la situația din Brazilia și soarta BRICS-ului. Cum privesc Uniunea Europeană și Statele Unite ce se întâmplă acum în Brazilia?

C.D: Este un factor de îngrijorare pentru Statele Unite și Uniunea Europeană, mai ales din punct de vedere strategic, dar și din punct de vedere economic. Legăturile economice cu America Latină, mai ales ale Uniunii Europene au fost extrem de susținute. Din punct de vedere politic și strategic, state extrem de semnificative, precum Brazilia au promovat o atitudine de echilibru. Au încercat ca, dincolo de mesajele cu serioase tente populiste, să asigure un raport economic, politic și strategic echitabil cu marile puteri de la nord. Se realizase o formulă de echilibru și de acceptare reciprocă, mai ales pe marile proiecte, cum sunt cele legate de demilitarizare, de controlul armamentului nuclear, de neintervenție politică în anumite zone. Aceste înțelegeri pot fi puse în discuție acum.

Rep: Dilma Rousseff a fost recent, inclusiv la New York, unde a vorbit la Națiunile Unite și a reclamat o lovitură de stat. Cum evaluați dumneavoastră acest gest?

C.D: Cred că este mai mult un gest disperat. Probabil că ONU i s-a părut unica structură internațională în care o astfel de pledoarie poate fi făcută. Rămân rezervat în ceea ce privește măsura în care ar fi putut primi sprijin de la o astfel de structură mondială. Problema se va decide în Brazilia. Comunitatea internațională va trebui să gestioneze situația de după.

Rep: Exceptând extremele de tipul Venezuela, cât de matură vi se pare America de Sud din punct de vedere politic, social și economic?

C.D: Încă există sentimentul de delimitare și reprezintă un bun argument pentru mulți politicieni din America Latină. Ei consideră izolarea în care s-au aflat la un moment dat ca fiind rezultatul unui demers extern. Populismul cu oferte sociale egalitariste este principalul mesaj pe baza căruia se câștigă alegerile în America Latină. Totodată, nu sunt extrem de încântați, mai ales politicienii și decidenții, să recunoască cazuri de corupție endemică, care se manifestă în multe dintre țările pe care le-ați menționat. Este un amestec de populism și frustrare, dar în același timp, de lipsă de apetit ca în promovarea politică să se realizeze și delimitarea de actele ilegale și de corupție. Corupția endemică, de stat, încă funcționează. Rezultatele sunt așa cum se văd.

Rep: Ce anume credeți că motivează o țară ca Brazilia să își dorească cu atâta ardoare să organizeze două evenimente sportive, care poate o depășesc? Poate că resursele pe care le-au pompat în Campionatul Mondial de Fotbal și Jocurile Olimpice nu fac altceva decât să îi agraveze starea economică.

C.D: Probabil că sentimentul că este important ca gest de demnitate, de orgoliu, să se iasă din această paradigmă a izolării, pe care mai mult o anunță decât o argumentează. Am putea să ne întrebăm dacă Federației Ruse i-a folosit, într-adevăr, să organizeze Jocurile Olimpice de Soci sau dacă Africii de Sud i-a folosit să organizeze Campionatul Mondial de Fotbal.

Rep: Chiar dacă temelia lor este șubredă?

C.D: Am nominalizat pentru evenimente globale sportive tocmai trei state din BRICS. Este un forțaj în a arăta că sunt competitive la nivel internațional, că au o anumită anvergură, o anumită forță de exprimare, care, din păcate, în plan intern nu este sprijinită de o situație economică solidă.

944