Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Analist: În Austria, instituțiile statului sunt neprotejate în fața unei agresiuni extremiste

cristian-parvulescu.jpg

analistul politic Cristian Pârvulescu
Image source: 
rfi.ro

Noul șef de stat austriac, Alexander Van der Bellen, care l-a învins la limită pe adversarul său de extremă dreapta, și-a luat angajamentul "să fie un președinte deasupra partidelor" pentru a reprezenta "în toată diversitatea sa" o țară ale cărei diviziuni au fost dezvăluite de scrutinul desfășurat duminică, relatează agențiile de presă internaționale. Analistul politic, Cristian Pârvulescu, spune la RFI că, în Austria, la fel ca în România, nu există un cordon sanitar care să protejeze instituțiile statului de o posibilă agresiune extremistă. Andreea Orosz l-a întrebat pe Cristian Pârvulescu dacă rezultatul alegerilor prezidențiale este unul surprinzător.

Cristian Pîrvulescu: Pentru unii da, pentru alții nu. Pentru mine nu este un rezultat surprinzător, cel puțin după discuțiile de duminică seară, când se contura foarte clar suportul în favoarea lui Van der Bellen din partea diasporei. 900.000 de alegători austrieci au votat prin corespondență. Aceșta au înclinat, în final balanța în favoarea sa. Pe de altă parte, sondajele de opiniei îl anunțau, încă dinaintea primului tur, ca fiind pe primul loc. A fost o surpriză la primul tur că a fost devansat de Hofer. Este vorba despre un efect socilologic pe care deja îl cunoaștem de la alegerile din 2002 din Franța, când electorii francezi nu au recunoscut în sondajele de opiniei preferința lor pentru Jean-Marie Le Pen. De aici fusese surpriza din primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că Austria este împărțită în două jumătăți. Diferența este foarte mică, de doar 31.000 de voturi. Vorbim despre două Austrii. Una care și-ar fi dorit un președinte care provine din extrema dreaptă și care nu are complexe legate de nazism. Și o altă Austrie, care s-a mobilizat foarte bine și a reușit să împiedice acest lucru în ultimul moment și cu foarte mare dificultate.

 

Reporter: Aș vrea să știu cum va reuși Alexander Van der Beller să comunice cu alegătorii care au mers în cealaltă tabără și l-au susținut pe Norbert Nofer. După cum spuneați și dumneavoastră, sunt aproape jumătate din cei ce s-au prezentat la urne.

C.P: Aproape jumătate, dar cred că vorbim despre două Austrii ideologic diferite, așa cum, probabil, majoritatea statelor occidentale sunt ideologic diferite. În Austria, spre deosebire de Franța, nu există cordonul sanitar. Nu există nici în România. Nu există un cordon sanitar care să protejeze instituțiile statului de o posibilă agresiune extremistă. În Franța, la alegerile regionale din decembrie 2015, am văzut cum stânga franceză a făcut un pas înapoi pentru a proteja instituțiile, în acel caz consiliile regionale, de ofensiva Frontului Național. În Austria partidele nu au fost capabile de așa ceva. Nu au dat niciun fel de semn alegătorilor, dar aceștia au găsit resursele. Acest lucru arată că în Austria există o societate care optează pentru valorile europene. Van der Bellen, care provine din interiorul Partidului Ecologist, care a fost purtător de cuvânt al fracțiunii parlamentare a Partidului Ecologist până acum câțiva ani și câtă vreme a fost în Parlamentul austriac, reprezintă unul dintre cei mai pro-europeni politicieni austrieci. Vorbim despre un vot în favoarea Europei, într-o țară care a fost divizată de criza refugiaților și în care unii politicieni, precum Hofer, nu au făcut decât să agite spiritele înspăimântate de afluxul foarte mare de imigranți, veniți ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Van der Bellen va trebui să comunice. El a fost acuzat în campania electorală că este arogant. El este profesor de economie, pare distant, dar va trebui să comunice și să dialogheze și cu cealaltă Austrie, care nu are prea multe complexe legate de perioada fascistă.

 

Rep: Cu acest nou președinte se va schimba ceva în ceea ce privește criza migranților? Va fi sesizabilă schimbarea în poziția Austriei?

C.P: Van der Bellen a recunoscut cu mândrie că este nepot și fiu de imigrant. Originea sa este foarte interesantă. Tatăl său era de origine rusă, iar numele ne arată originea olandeză. Tatăl este un aristocrat rus de origine olandeză și mama estoniancă, fugiți din cauza stalinismului în Austria. Este o persoană a cărei familie a trăit, de-a lungul mai multor generații, experiența imigrației  și care înțelege să sprijine imigranții. Din acest punct de vedere nu va interveni o schimbare radicală. Președintele Austriei are din punct de vedere constituțional puteri importante, dar nu și le-a utilizat niciodată. Exista un pericol, ca în cazul în care extrema dreaptă ajungea să dețină această funcție prin Hofer, să utilizeze acele prerogative care dădeau putere președintelui. Cred că, cu Van der Bellen, situația va rămâne, în linii mari, aceeași. Politica guvernului austriac față de refugiați s-a înăsprit foarte mult din cauza alegerilor prezidențiale care se anunțau dificile pentru cele două partide ale coaliției guvernamentale, Partidul Social Democrat, respectiv Partidul Conservator. Acum au căpătat doi ani de respiro, în care noul cancelar creștin democrat și nou președinte vor trebui să convingă cealaltă Austrie, pe cei din jumătatea care a votat cu candidatul extremei drepte, Hofer, că lucrurile pot evolua în Austria și că vocea și temerile lor sunt înțelese.

 

Rep: Pe de altă parte, se apropie cu pași repezi referendumul din Marea Britanie. Acest „da” dat de austrieci Europei, poate influența în vreun fel și ce se va întâmpla în Marea Britanie?

C.P: Cred că în Marea Britanie lucrurile au evoluat în favoarea respingerii Brexit-ului. Opinia publică britanică a evoluat foarte mult, comentariile din presa britanică au evoluat foarte mult. Vedem că cei care păreau foarte siguri pe reușita acestui exercițiu sunt acum într-o defensivă destul de nervoasă. Cu siguranță și acest lucru va influența o parte din electorat, dar nu pe cel care era tentat în mod visceral să voteze pentru Brexit, cât electoratul esențial nehotărât. Cred că declarații de genul celei făcute de David Cameron luni, potrivit căreia Marea Britanie va pierde 500.000 de locuri de muncă în cazul Brexit-ului, vor influența în mai mare măsură votul, decât alegerile din Austria.